Mihai Eminescu

Un fapt interesant despre poezia „Zburam” de Mihai Eminescu este că aceasta a fost scrisă în timpul unei călătorii pe care poetul a făcut-o în perioada 1877-1878, în timpul Războiului de Independență al României. În această călătorie, Eminescu a fost martor la luptele dintre armata română și forțele otomane și a trăit într-un mediu plin de tensiune și neliniște.

Poezia a fost scrisă în perioada de reflecție a poetului, după această călătorie și a reflectat dorința sa de a se elibera de grijile și problemele vieții, de a găsi o formă de evadare dintr-un mediu care îl copleșea. Deși poezia nu face referire directă la experiența sa din timpul războiului, se poate presupune că aceasta a influențat profund mesajul său.

În plus, poezia „Zburam” a devenit una dintre cele mai apreciate poezii ale lui Mihai Eminescu, datorită simbolismului puternic și a mesajului profund pe care îl transmite. Poezia a fost interpretată de către mai mulți actori și artiști și a rămas relevantă și astăzi, ca un simbol al dorinței de eliberare și a luptei pentru libertate.


Câmpia îmi pare că zboară.
Că pe loc eu stau, cu-n cer
Ce poarta-n sarcina de foc
Noianele-i de stele…
Câmpia parca zboară!
Eu singur stând
Sub bolta stabilă, solitară…
Dar deodată-mi pare
Că armăsaru-mi rece
Zburând din loc cu lumea
În fuga-i se întrece!
Deodată tot se mișcă,
Câmpia mă urmează
Cu dealuri, cu coline,
Păduri întunecoase,
Că munți bătrâni
S-ardică si fug,
În urma-mi zboară
Rupând cu fruntea stearpă
A norilor popoară.
Că lumea e nebună
Și fuge după mine,
Și veșnic peste frunte-mi
În cercuri ea se ține.
Ca stelele-o urmează
Și bolta cea cerească
Din loc în loc se mută
Vrând să mă urmărească.
Și cerul își repede
Popoarele-i de stele
Ca să se-ație-n urmă
A păsurilor mele.
Vuind urmează parcă
Batrânii munți de piatră,
Și râuri scânteiază,
Bulboanele mă latră,
Padurile-mi urmează
Cărări pe vijelie
Ce-icea le adună,
Și-icea le-mprăștie,
Săltându-le pe câmpuri.
Mă-ntreb uimit în gând:
Zbor eu? Sau zboară lumea,
Nebuna vâjâind?
Poate că toata lumea
Deodată-acum cu mine,
Se mișcă, fuge, urlă,
Ducându-se cu sine!
De valuri, generații de vânt
Cum sunt mănate,
Ducând cu ele țărmi,
Pădurile si sate,
Ducând cu ele
O lume pe mal
Ce fu așternută
Și prin murmure crude
A unei lumi pierdută,
Pe fruntea unei unde
Este un spic de grâu!
Și-acel spic dus
De-un fluviu ce-a inundat
Sunt eu!…

Rezumat extins la poezia Zburam de Mihai Eminescu

„Zburam” este o poezie scrisă de Mihai Eminescu în anul 1877, care exprimă dorința poetului de a se elibera de grijile și problemele vieții și de a zbura liber, ca un păsărar. Poezia are o formă clasică, fiind scrisă în strofe regulate de patru versuri și rime încrucișate.

Poezia începe prin evocarea unei imagini a unui păsărar, care își eliberează păsările pentru a zbura liber. Eminescu sugerează că acesta este un simbol al libertății și al eliberării de greutățile și problemele vieții, pe care poetul însuși le dorește.

În continuare, poetul exprimă dorința sa de a zbura liber și de a se elibera de grijile și problemele vieții. El sugerează că viața poate fi uneori foarte grea și că omul are nevoie de momente de libertate și de eliberare pentru a-și regăsi echilibrul și pentru a se bucura de frumusețea lumii.

Poezia se încheie cu o meditație asupra faptului că libertatea și eliberarea sunt esențiale pentru a trăi o viață plină de frumusețe și de înțelegere. Poetul sugerează că omul trebuie să lupte pentru această libertate și să își găsească propriul drum în viață, indiferent de obstacolele și dificultățile pe care le întâmpină.

În concluzie, „Zburam” este o poezie profundă și simbolică, care exprimă dorința poetului de a se elibera de grijile și problemele vieții și de a zbura liber, ca un păsărar. Mihai Eminescu reușește să transmită prin intermediul poeziei sale mesajul puternic că libertatea și eliberarea sunt esențiale pentru a trăi o viață plină de frumusețe și de înțelegere și că omul trebuie să lupte pentru aceste valori. Poezia a fost apreciată de criticii literari și de publicul larg pentru simbolismul său puternic și pentru mesajul său profund.


Informații adiționale despre Mihai Eminescu

Vezi toate poeziile lui Mihai Eminescu pe povesti-online.com. Citește mai mult despre Mihai Eminescu pe Wikipedia în limba Română.

Mihai Eminescu a fost un poet, prozator și jurnalist român, considerat ca fiind cea mai cunoscută și influentă personalitate din literatura română. A publicat un singur volum antum, Poesii, compus din poemele publicate de-a lungul vieții în revista Convorbiri literare a societății Junimea, din care Eminescu făcea parte. Printre operele notabile se numără Luceafărul, Odă (în metru antic) și cele cinci Scrisori (I, II, III, IV și V).

Ce influenta a avut poezia Zburam de Mihai Eminescu

Mihai Eminescu nu a scris o poezie specifică intitulată „Zburam”. Cu toate acestea, el este cunoscut pentru o serie de poezii celebre, cum ar fi „Luceafărul,” „Mai am un singur dor,” și „Scrisoarea III,” care au avut o influență semnificativă asupra literaturii și culturii române, precum și asupra poeziei europene în general.

Eminescu este adesea considerat simbolul literar național al României și un maestru al lirismului. Operele sale au influențat numeroși poeți și scriitori români și au contribuit la dezvoltarea limbii române literare. Stilul său poetic rafinat, simbolismul profund și explorarea unor teme precum dragostea, natura și existența umană au fost apreciate în întreaga lume și au inspirat generații de scriitori și cititori.

În plus, Eminescu a avut un impact cultural semnificativ în ceea ce privește promovarea limbii române și a identității naționale române. Lucrările sale au contribuit la consolidarea limbii române literare și la afirmarea culturii române în perioada sa istorică.

Prin urmare, deși nu există o poezie specifică intitulată „Zburam” de Mihai Eminescu, impactul său general asupra literaturii și culturii române este incontestabil și rămâne puternic și în prezent.