Romancero español de Mihai Eminescu

Un fapt interesant despre poezia „Romancero español” de Mihai Eminescu este că aceasta a inspirat compozitorul român George Enescu să compună o suită pentru pian intitulată „Romance sans paroles” (Romanțe fără cuvinte), care a fost creată în anul 1897. Suita este compusă din trei părți, fiecare inspirată de poezii diferite ale lui Mihai Eminescu, printre care se numără și „Romancero español”.

Compoziția lui George Enescu este o adaptare muzicală sensibilă și emoționantă a poeziei, iar cele trei părți ale suitelor sunt caracterizate de o melancolie subtilă și o atmosferă misterioasă, care redau în mod fidel stilul poetic al lui Eminescu. Suita „Romance sans paroles” a devenit una dintre cele mai apreciate și mai interpretate lucrări pentru pian ale lui George Enescu și este considerată un exemplu de referință în muzica românească.

A. – De ce plângi, o, dona Diana,
De ce ochiu-ţi lăcrimează?
Nu eşti sântă şi frumoasă
Ca o dramă spaniolă?
Ştii: don Manuel, perfidul,
Inconstant iubeşte-o altă,
 
Alta brună, dulce, pală,
Ca o noapte-a primăverii.
D. – Nu-i aceea ce mă doare,
De ce inima mi-e-amară,
Căci don Manuel ş-acuma
E fidel ca totdeauna;
Dar aceea ce mă doare
Şi-ochii mei îi fac să plângă
Este că Negruzzi Iacob
M-a tradus în româneşte.
A. – Şi de ce tu să te superi,
Ideal al lui Moretto,
Au în limba cea germană
N-au tradus ei comedia,
Ei, străinii! îns-EspaDa
Te adoră, o, Madona,
 
Cum mi te-a creat Moretto.
 
D. – Nici n-aş plânge, caro mio,
De ar fi traducţiune;
Rea or bună, ea nu schimbă
Din valoarea mea internă.
Dar Negruzzi, mio caro,
El a scris o comedie,
Comedie-originală:
Viclenie şi amor. Acolo mă văd pe mine, Figurând sub nume – Elena,
Iar pe Manuel, il caro,
Văd că mi-l numesc Costică.
Dară cum c-a imitat-o
Nici n-o spune, nici n-o scrie,
Ci pe mine mă sileşte
Să recit la versuri rele
Care sună ca drimbala
A ursarilor gitani.
A. – De-a făcut asta Negruzzi
Cu Madona lui Moretto,
Atunci eşti nenorocită
Dona Diana, dona Diana!

Rezumat extins la poezia Romancero español de Mihai Eminescu

Poezia „Romancero español” de Mihai Eminescu este o poezie inspirată de mitologia și folclorul spaniol, care descrie o poveste de dragoste tragică între un cavaler și o femeie frumoasă. Poezia este compusă din șapte strofe de câte patru versuri fiecare și este scrisă într-un stil romantic și misterios.

În primele strofe, poetul descrie peisajul în care se desfășoară povestea, evidențiind că este un loc izolat și misterios, în care natura pare să aibă o forță mistică. El descrie apoi întâlnirea dintre cavaler și femeia frumoasă, subliniind că aceasta este o întâlnire între două lumi diferite și că dragostea lor este amenințată de forțe supranaturale.

În a doua jumătate a poeziei, poetul descrie progresul povestii de dragoste, subliniind că aceasta este marcată de încercări și obstacole. El evidențiază că dragostea lor este neputincioasă în fața forțelor misterioase și că în cele din urmă, povestea lor de dragoste se sfârșește tragic.

În poezia „Romancero español”, Mihai Eminescu explorează temele dragostei, fatalității și puterii misterioase a naturii, evidențiind că dragostea poate fi vulnerabilă și amenințată de forțe necunoscute. Poezia este o meditație asupra misterului și frumuseții vieții și subliniază importanța trăirii intens și a iubirii necondiționate.

Un fapt interesant despre poezia „Romancero español” este că aceasta a fost tradusă în limba spaniolă de către poetul și traducătorul spaniol Julio Camba. Traducerea a fost publicată într-o antologie intitulată „Cien poemas de Mihai Eminescu” (100 de poezii de Mihai Eminescu) și a fost apreciată pentru fidelitatea sa față de original și pentru calitatea sa poetică. Antologia a contribuit la consolidarea poziției lui Mihai Eminescu în cultura spaniolă și la promovarea poeziei sale într-o audiență mai largă.