Revedere de Mihai Eminescu

Un fapt divers interesant despre poezia „Revedere” de Mihai Eminescu este legat de inspirația sa. Se spune că poezia a fost inspirată de experiențele personale ale poetului în ceea ce privește dragostea. Se presupune că Eminescu ar fi avut o relație cu o femeie numită Veronica Micle, care a fost o sursă de inspirație pentru multe dintre poeziile sale de dragoste, inclusiv pentru „Revedere”.

În această poezie, se poate citi o notă de tristețe și melancolie, ceea ce sugerează că relația dintre cei doi ar fi putut să nu fie una fericită sau să se fi încheiat. Cu toate acestea, poezia este considerată un exemplu remarcabil de artă poetică și un testament al talentului lui Eminescu în a transmite emoții puternice prin intermediul cuvintelor sale.

– Codrule, codruţule,
Ce mai faci, drăguţule,
Că de când nu ne-am văzut
Multă vreme au trecut
Şi de când m-am depărtat,
Multă lume am umblat.
– Ia, eu fac ce fac de mult,
Iarna viscolu-l ascult,
Crengile-mi rupându-le,
Apele-astupându-le,
Troienind cărările
Şi gonind cântările;
Şi mai fac ce fac de mult,
Vara doina mi-o ascult
Pe cărarea spre izvor
Ce le-am dat-o tuturor,
Umplându-şi cofeile,
Mi-o cântă femeile.

– Codrule cu râuri line,
Vreme trece, vreme vine,
Tu din tânăr precum eşti
Tot mereu întinereşti.
– Ce mi-i vremea, când de veacuri
Stele-mi scânteie pe lacuri,
Că de-i vremea rea sau bună,
Vântu-mi bate, frunza-mi sună;
Şi de-i vremea bună, rea,
Mie-mi curge Dunărea.
Numai omu-i schimbător,
Pe pământ rătăcitor,
Iar noi locului ne ţinem,
Cum am fost aşa rămânem:
Marea şi cu râurile,
Lumea cu pustiurile,
Luna şi cu soarele,
Codrul cu izvoarele.

Rezumat extins la poezia Revedere de Mihai Eminescu

„Revedere” este o poezie de dragoste scrisă de Mihai Eminescu în anul 1877, care explorează teme precum iubirea, dorul și trecerea timpului. Poezia prezintă întâlnirea dintre doi foști iubiți care se reîntâlnesc după o perioadă de timp și își reamintesc sentimentele pe care le-au avut unul față de celălalt.

Poezia începe cu o descriere a naturii, care sugerează melancolia și nostalgiile personajelor. Într-un decor natural încărcat de amintiri, se petrece întâlnirea dintre cei doi foști iubiți. Cei doi se recunosc, iar amintirile încep să îi inunde.

Eminescu prezintă sentimentele protagonistului principal, care își amintește cu nostalgie de momentele petrecute împreună cu femeia iubită. El își exprimă tristețea și dezamăgirea că timpul a trecut și că momentele frumoase petrecute împreună au rămas doar amintiri. În același timp, el îi exprimă femeii dorul și iubirea pe care încă o simte pentru ea.

Poezia sugerează că timpul poate distruge o relație și poate rupe legăturile dintre doi oameni care se iubeau. Cu toate acestea, Eminescu îi transmite femeii iubite că sentimentele sale sunt încă vii și că ea încă mai ocupă un loc special în inima lui. Poezia se încheie cu protagonistul care își exprimă speranța că, într-o zi, cei doi își vor reaminti cu drag amintirile și vor fi din nou împreună.

„Revedere” este una dintre cele mai cunoscute poezii de dragoste scrise de Mihai Eminescu. Poezia prezintă, într-un mod sensibil și profund, teme precum timpul, dorul, iubirea și reîntâlnirea cu o persoană iubită. Ea ilustrează talentul lui Eminescu de a captura emoțiile și sentimentele umane și de a le transforma în versuri frumoase și pline de sens.