Un fapt interesant despre poezia „Doină” de Mihai Eminescu este că aceasta a fost creată în timpul perioadei în care poetul a trăit în Bucovina, una dintre cele mai frumoase și pitorești regiuni din România. Eminescu a petrecut o perioadă importantă din viața sa în Bucovina, unde a lucrat ca profesor și a fost profund impresionat de frumusețea și diversitatea regiunii.
Este posibil ca peisajele din Bucovina să fi inspirat și poezia „Doină”, prin evocarea imagisticii naturale și a frumuseții sale. În plus, poezia transmite un sentiment universal de dor față de cei dragi, care poate fi întâlnit în multe culturi și tradiții, sugerând că Eminescu a reușit să transmită o emoție profund umană prin intermediul poeziei sale.
„Doină” rămâne una dintre cele mai cunoscute și iubite poezii ale lui Eminescu, fiind apreciată atât pentru frumusețea ei poetică, cât și pentru valoarea sa universală și mesajul său profund emoțional.
De la Nistru pân’ la Tissa
Tot românul plânsu-mi-s-a,
Că nu mai poate străbate
De-atâta străinătate.
Din Hotin şi pân’ la mare
Vin muscalii de-a călare,
De la mare la Hotin
Mereu calea ne-o aţin;
Din Boian la Vatra-Dornii
Au umplut omida cornii,
Şi străinul te tot paşte
De nu te mai poţi cunoaşte.
Sus la munte, jos pe vale
Şi-au făcut duşmanii cale,
Din Sătmar pân’ în Săcele
Numai vaduri ca acele.
Vai de biet român săracul!
Îndărăt tot dă ca racul,
Nici îi merge, nici se-ndeamnă,
Nici îi este toamna toamnă,
Nici e vară vara lui,
Şi-i străin în ţara lui.
De la Turnu-n Dorohoi
Curg duşmanii în puhoi
Şi s-aşează pe la noi;
Şi cum vin cu drum de fier
Toate cântecele pier,
Zboară păsările toate
De neagra străinătate;
Numai umbra spinului
La uşa creştinului.
Îşi dezbracă ţara sânul,
Codrul – frate cu românul –
De secure se tot pleacă
Şi izvoarele îi seacă –
Sărac în ţară săracă!
Cine-au îndrăgit străinii,
Mâncă-i-ar inima câinii,
Mânca-i-ar casa pustia,
Şi neamul nemernicia!
Ştefane, Măria ta,
Tu la Putna nu mai sta,
Las’ arhimandritului
Toată grija schitului,
Lasă grija sfinţilor
În sama părinţilor,
Clopotele să le tragă
Ziua-ntreagă, noaptea-ntreagă,
Doar s-a-ndura Dumnezeu,
Ca să-ţi mântui neamul tău!
Tu te-nalţă din mormânt,
Să te-aud din corn sunând
Şi Moldova adunând.
De-i suna din corn o dată,
Ai s-aduni Moldova toată,
De-i suna de două ori,
Îţi vin codri-n ajutor,
De-i suna a treia oară
Toţi duşmanii or să piară
Din hotară în hotară –
Îndrăgi-i-ar ciorile
Şi spânzurătorile!
Rezumat extins la poezia Doină de Mihai Eminescu
„Doină” este o poezie scrisă de Mihai Eminescu, unul dintre cei mai importanți poeți români, și este considerată una dintre cele mai cunoscute și apreciate poezii ale sale. Poezia transmite tristețea și melancolia pe care le poate simți un om când se găsește departe de cei dragi.
Poezia începe cu descrierea unui câmp de grâu și a unei păsări care se joacă prin el. Această imagine evocă frumusețea naturii și a vieții, sugerând că natura poate aduce bucurie și pace sufletească.
Însă, poezia se concentrează apoi asupra sentimentelor protagonistului, care se află departe de casă și de cei dragi. El își exprimă tristețea și dorul de cei dragi și simte că este singur în lumea largă. Aceste sentimente sunt exprimate prin intermediul imaginilor poetice, precum descrierea unui cer senin, dar fără liniște, care sugerează starea interioară a protagonistului.
În continuare, poezia evocă imaginea unei doine, care este un cântec popular tradițional românesc, interpretat în general la funeralii sau în momentele de tristețe. Doina este descrisă ca fiind plină de tristețe și melancolie, sugerând astfel intensitatea sentimentelor protagonistului.
Poezia se încheie prin exprimarea dorinței protagonistului de a se întoarce acasă, sugerând astfel că natura și lumea exterioară nu pot oferi adevărata fericire și împlinire, ci doar dragostea și legătura cu cei dragi. Astfel, poezia exprimă sentimentul universal al dorului de casă și al dragostei față de cei apropiați.
„Doină” este o poezie profundă și emoționantă care exprimă tristețea și dorul de cei dragi, sugerând că legătura cu ceilalți este esențială pentru a trăi o viață plină de sens și împlinire. Poezia reprezintă unul dintre cele mai importante texte ale literaturii române și o capodoperă a poeziei eminesciene.
Informații adiționale despre Mihai Eminescu
Vezi toate poeziile lui Mihai Eminescu pe povesti-online.com. Citește mai mult despre Mihai Eminescu pe Wikipedia în limba Română.
Mihai Eminescu a fost un poet, prozator și jurnalist român, considerat ca fiind cea mai cunoscută și influentă personalitate din literatura română. A publicat un singur volum antum, Poesii, compus din poemele publicate de-a lungul vieții în revista Convorbiri literare a societății Junimea, din care Eminescu făcea parte. Printre operele notabile se numără Luceafărul, Odă (în metru antic) și cele cinci Scrisori (I, II, III, IV și V).
Ce influenta a avut poezia Meta descriere pentru „Doină” de Mihai Eminescu
Poezia „Doină” de Mihai Eminescu a avut o influență semnificativă asupra literaturii române și a culturii naționale. Prin intermediul versurilor sale, Eminescu a reușit să transmită emoții și sentimente profunde, creând o conexiune puternică între cititori și opera sa. Tema melancoliei și a trecerii timpului abordată în „Doină” a devenit emblematică pentru lirica eminesciană și a influențat mulți alți poeți și scriitori români.
Această meta descriere sugerează că poezia este o capodoperă a literaturii române, ceea ce subliniază importanța sa în canonul literar. De asemenea, menționează că „Doină” dezvăluie profunzimea și melancolia poetului, ceea ce încurajează cititorii să exploreze mai profund lirica lui Eminescu și să descopere emoțiile și gândurile subtile din spatele versurilor sale.
