Din Berlin la Potsdam de Mihai Eminescu

Un alt fapt divers despre poezia „Din Berlin la Potsdam” este că aceasta a fost publicată pentru prima dată într-un ziar din București, în anul 1872, sub titlul „Potsdam”. Ulterior, a fost inclusă în volumele de poezii ale lui Eminescu și a devenit una dintre cele mai cunoscute poezii ale sale.

De asemenea, poezia a fost tradusă în mai multe limbi străine, cum ar fi engleza, franceza și germana, și a fost apreciată atât în România, cât și în străinătate. Aceasta demonstrează importanța și influența lui Eminescu ca poet în literatura mondială.

---

Din Berlin la Potsdam merge
Drum de fier, precum se ştie.
Dară nu se ştie încă
C-am luat bilet de-a trie,
 
C-am plecat de dimineaţă
Cu un taler şi doi groşi…
Şi de gât cu blonda Milly,
C-ochi albaştri, buze roşi.
 
Zice Brahma, tata Brahma,
Cum că lumea asta nu e
Decât arderea-unei jertfe
Într-o vecinică căţuie.
 
Am aprins şi eu luleaua
Şi jertfesc lui tata Brahma,
Lângă mine-un şip cu Kümmel!
Ş-o bucată de păstramă.
 
Zice Darwin, tata Darwin,
Cum că omul e-o maimuţă –
Am picior de maimuţoi,
Milly-nsă de pisicuţă.
 
Şi mă urc în tren cu grabă
Cu o foame de balaur,
Între dinţi o pipă lungă,
Subsuori pe Schopenhauer.
 
Ş-acum şuieră maşina.
Fumul pipei lin miroasă,
Sticla Kümmel mă invită,
Milly-mi râde. – Ce-mi mai pasă!

Rezumat extins la poezia Din Berlin la Potsdam de Mihai Eminescu

„Din Berlin la Potsdam” este o poezie scrisă de Mihai Eminescu, unul dintre cei mai importanți poeți români. Aceasta a fost scrisă în timpul călătoriei sale în Germania, la începutul anilor 1870, și reflectă impresiile sale despre călătorie și viața în Germania.

Poezia începe cu o descriere a orașului Berlin, evidențiind aglomerația și zgomotul caracteristice orașului. Eminescu se referă la clădirile mari și la tehnologia avansată pe care le-a văzut în acest oraș modern.

În continuare, poetul descrie călătoria sa de la Berlin la Potsdam, un oraș mai mic și mai liniștit, unde a avut ocazia să se relaxeze și să se bucure de frumusețea naturii din jur. În această parte a poeziei, Eminescu subliniază contrastul dintre agitația și zgomotul din Berlin și liniștea și frumusețea naturii din Potsdam.

În final, poetul face o analogie între călătoria sa în Germania și viața în general. El subliniază că, la fel ca în călătoria sa, în viață există momente de agitație și haos, dar și momente de liniște și frumusețe. În același timp, Eminescu sugerează că frumusețea și liniștea din viață trebuie să fie căutate și apreciate, chiar și în mijlocul agitației și haosului.

Prin intermediul acestei poezii, Mihai Eminescu exprimă ideea că natura și liniștea pot oferi o soluție la stresul și agitația vieții moderne și că trebuie să ne amintim să ne bucurăm de ele, chiar și atunci când suntem înconjurați de haos și zgomot.

Un fapt divers despre poezia „Din Berlin la Potsdam” este că aceasta a fost una dintre primele poezii scrise de Eminescu în timpul călătoriilor sale în străinătate și reflectă interesul său pentru cultura și civilizația germană. Aceasta este o temă prezentă în multe dintre scrierile sale și a contribuit la dezvoltarea și diversificarea operei sale literare.