„Frumuseții tale forme” este o poezie de dragoste a lui Mihai Eminescu, publicată în volumul „Poesii” din 1883. Este una dintre cele mai cunoscute poezii ale sale, fiind apreciată pentru expresivitatea și muzicalitatea versurilor sale.
În poezie, autorul exprimă admirația sa pentru frumusețea femeii iubite, prezentând-o ca pe o ființă aproape divină, comparând-o cu zeițele din mitologia greacă. În același timp, își exprimă și tristețea că frumusețea acesteia nu poate fi păstrată pentru totdeauna, ci este sortită să se estompeze odată cu trecerea timpului.
Poezia a inspirat numeroase interpretări și analize literare, fiind considerată un exemplu al stilului inconfundabil al lui Eminescu, caracterizat prin lirism, melancolie și pasiune.
A frumseţii tale forme ca un sculptor când le pipăi
Toată viaţa mea trecută, toată fiinţa mea o clipă-i,
Am uitat de toate, toate, şi nimic nu-mi vine-n minte;
Decât sufletu-mi s-amestec cu suflarea ta fierbinte;
Gura ta ca focul arde, arde roşia ta faţă,
Răsuflarea ta e-n stare chiar la morţi să dea viaţă,
Mâna ta, dulcea ta mână, ce o simţi atât de mult,
Inima-ţi, a cărei tremur, a cărei bătăi ascult;
Tu întreagă, când, răpită de al tău adânc amor,
Te-alipeşti de pieptu-mi, scumpă, ca copii de mama lor,
Cu-acea mândră, agăţată şi sălbatecă strânsoare
Când ca iedera tu tremuri ce stejaru-l înconjoară…
Tu nu vezi? Nu-ţi aflu nume, un cuvânt în lumea-ntreagă
Să-ţi pot spune înc-o dată, suflet! cât îmi eşti de dragă,
Cât de dragă-mi eşti… Nu întreba ce îmi mai bate
O! viaţa mea trecută parc-a fost o ciuntitură!
Şi ce dulce dezlegare azi mi-a dat frumoasa-ţi gură,
Când te mlădii, când te bucuri şi când râzi ca visul clar
Urmăresc orice mişcare cu un ochi adânc, avar,
Gândul meu să se-ncreţească pe-ncreţirea hainei tale,
Să rămână-n a mea minte-adânc săpate, ca-n tipar
Şi să împle cu icoane cartea vieţii-mi de amar.
Mult am mai gândit odată şi nimic nu mai gândesc,
Nu gândesc decât la tine, decât că eu te iubesc
Şi nici asta chiar, nici asta nu pot zice că e gând,
Este însăşi a mea viaţă azvârlită pe pământ.
Căci iubirea mea şi viaţa-mi nu sunt lucruri osebite,
Ci ca sângele cu pieptul astfel ele-s înfrăţite:
Fără sânge nu-i viaţă, fără de-amorul tău nu-s eu –
Şi o clipă fără tine chiar de mine îmi e greu,
Nu mă vreau pe mine însumi, nu vreau lume – toate-s pleavă,
De nu eşti, lumina lunii s-a înnegrit şi e bolnavă,
Eşti al vieţi-mi, al vederii, al auzului meu nerv,
Şi venin e a ta lipsă, să m-omor de ea mă serv;
De-mi urăsc suflarea-n mine, de doresc ca tot să piară,
De doresc să mor un secol atunci fug de tine-o oară.
Ah! ce e în tine, care-i taina mândri-ţi tinereţi,
Cum de ai în al tău suflet ca o sută de vieţi,
Cum de tu să fii aceea ce-al meu cap în mână-l porţi?
De-aş muri înviu sub ochii-ţi dintr-o sută de morţi,
Sărutarea gurii tale e ca fagurul de miere,
Cu cât gura mea se-nfruptă cu atât mai mult o cere,
Trăiesc leneş ca o plantă şi acum mintea mea parcă
De veninoasa beţie a gândirii se înţarcă.
Rezumat extins la poezia A frumseţii tale forme… de Mihai Eminescu
„A frumuseții tale forme…” este o poezie scrisă de Mihai Eminescu, considerat cel mai important poet român. Poezia a fost publicată în anul 1883, în revista „Convorbiri literare”.
În poezie, autorul își exprimă admirația pentru frumusețea unei femei, dar totodată își recunoaște și teama de a fi orbit de această frumusețe. El afirmă că ochii și formele femeii sunt atât de frumoase încât îl fac să uite de celelalte lucruri din lume și să se concentreze doar pe ea. Deși își dorește să o aibă aproape, el își dă seama că poate fi periculos să se apropie prea mult, astfel că preferă să admire frumusețea femeii de la distanță.
Poezia este una din cele mai cunoscute și apreciate creații ale lui Eminescu, fiind considerată o capodoperă a liricii românești. Ea transmite în mod subtil și sensibil fascinația poetului pentru frumusețea unei femei și teama de a fi copleșit de această frumusețe. De asemenea, prin intermediul metaforelor și imaginilor poetice, autorul reușește să transmită complexitatea sentimentelor sale.
Informații adiționale despre Mihai Eminescu
Vezi toate poeziile lui Mihai Eminescu pe povesti-online.com. Citește mai mult despre Mihai Eminescu pe Wikipedia în limba Română.
Mihai Eminescu a fost un poet, prozator și jurnalist român, considerat ca fiind cea mai cunoscută și influentă personalitate din literatura română. A publicat un singur volum antum, Poesii, compus din poemele publicate de-a lungul vieții în revista Convorbiri literare a societății Junimea, din care Eminescu făcea parte. Printre operele notabile se numără Luceafărul, Odă (în metru antic) și cele cinci Scrisori (I, II, III, IV și V).