Lăcomel se zgăibărase
Pe trei case caraghioase.
Prima casă era grasă,
Cu terasă făinoasă,
Poezii
mii de poezii in Romana. Poezia românească este una dintre cele mai bogate și variate expresii culturale ale poporului român. De-a lungul secolelor, poezia românească a evoluat și s-a dezvoltat prin intermediul unor figuri literare emblematice, precum Mihai Eminescu, George Coșbuc, Tudor Arghezi sau Nichita Stănescu.
Una dintre caracteristicile poeziei românești este legătura strânsă pe care o are cu istoria și cultura românească. Poezii precum „Luceafărul” și „Mai am un singur dor” ale lui Eminescu, „Miorița” a lui Vasile Alecsandri sau „Moartea căprioarei” de George Coșbuc, reprezintă nu doar opere literare, ci și un fel de imnuri naționale care își au rădăcinile în cultura și istoria românească.
Poezia românească este, de asemenea, puternic influențată de evenimentele și ideile politice ale timpului în care a fost scrisă. În perioada interbelică, mulți poeți români s-au alăturat mișcărilor artistice și politice ale vremii, cum ar fi „Generația de la 1910” și mișcarea naționalistă. În anii ’60 și ’70, poeții români au început să exploreze teme mai contemporane, precum alienarea și disidența față de regimul comunist.
În prezent, poezia românească continuă să fie un mod important prin care se exprimă sentimentele și ideile poporului român. Poetul și eseistul Mircea Cărtărescu este unul dintre cei mai renumiți poeți ai României de astăzi, cu opere precum „Levanticai” și „Orbitor”. Alți poeți contemporani, precum Ioana Ieronim, Ana Blandiana sau Radu Vancu, au câștigat de-a lungul anilor numeroase premii și recunoașteri internaționale pentru contribuția lor la literatura română.
În concluzie, poezia românească reprezintă o parte importantă din cultura și istoria românească, cu o tradiție bogată și variată. De-a lungul secolelor, poezia românească a evoluat și s-a dezvoltat în concordanță cu evenimentele politice și culturale ale vremii, reprezentând o formă valoroasă de exprimare artistică și de identitate culturală.
Joc la soare de Constanţa Buzea
Iată lanul cu lalele
Unde stau doi pui de lele.
Lelea-i mică, cu ilic
Şi cu nasul foarte mic.
Ia-ţi umbra şi pleacă de Constanţa Buzea
– Hai, copăcel,
Ia-ţi umbra şi pleacă,
Ia-ţi frunzele toate
Şi cuibul cu pui,
Ia-ţi umbra şi leagănul mic
De pe cracă
Şi du-te departe,
Şi du-te hai-hui!
Fofi de Constanţa Buzea
Pe mine mă cheamă Fofi,
Mi-am ascuns sub pat pantofii.
Mă aşez frumos pe labe.
Am doi ochi ca nişte boabe.
De-a puspaspâsul de Constanţa Buzea
Tu mi-ai spus să fac un pas
Peste şanţul plin cu apă,
Şanţu-i lat, picioru-mi scapă,
Iată-mă-s proptit în nas.
Crinocaii de Constanţa Buzea
Duce crinii de căpăstru?
Crinii sunt căluţi subţiri
La trăsuri cu trandafiri.
Cocon de vie de Constanţa Buzea
Se va trezi în prima zi cu soare
Primăvăratecul cocon de vie
Petrecerea-i va fi cu apă vie
Va fi beţia lui înfloritoare.
Jocuri de cuvinte de Constanţa Buzea
Orice rob are o roabă,
Orice babă are-un bob.
Orice cod are o coadă,
Orice nadă are nod.
Lumina lumii în lumina lunii de Constanţa Buzea
Nu râd pentru că nu ştiu să mă joc.
Deruta noastră o îngână unii.
De propriul glas sunt umiliţi păunii.
Mai bine tac decât să-i mai provoc.
Mărunţica de Constanţa Buzea
Dragi copii, fetiţa este
Mărunţica din poveste.
Poţi să-i zici, poţi să nu-i zici,
Tot i-e milă de pisici,

