Rindunica a sosit,
Primavara vine,
Iata mugurii-nverzesc,
Gradinitele-nfloresc
Tot e viu si-ntinerit
Caci e cald- si bine.
Poezii
mii de poezii in Romana. Poezia românească este una dintre cele mai bogate și variate expresii culturale ale poporului român. De-a lungul secolelor, poezia românească a evoluat și s-a dezvoltat prin intermediul unor figuri literare emblematice, precum Mihai Eminescu, George Coșbuc, Tudor Arghezi sau Nichita Stănescu.
Una dintre caracteristicile poeziei românești este legătura strânsă pe care o are cu istoria și cultura românească. Poezii precum „Luceafărul” și „Mai am un singur dor” ale lui Eminescu, „Miorița” a lui Vasile Alecsandri sau „Moartea căprioarei” de George Coșbuc, reprezintă nu doar opere literare, ci și un fel de imnuri naționale care își au rădăcinile în cultura și istoria românească.
Poezia românească este, de asemenea, puternic influențată de evenimentele și ideile politice ale timpului în care a fost scrisă. În perioada interbelică, mulți poeți români s-au alăturat mișcărilor artistice și politice ale vremii, cum ar fi „Generația de la 1910” și mișcarea naționalistă. În anii ’60 și ’70, poeții români au început să exploreze teme mai contemporane, precum alienarea și disidența față de regimul comunist.
În prezent, poezia românească continuă să fie un mod important prin care se exprimă sentimentele și ideile poporului român. Poetul și eseistul Mircea Cărtărescu este unul dintre cei mai renumiți poeți ai României de astăzi, cu opere precum „Levanticai” și „Orbitor”. Alți poeți contemporani, precum Ioana Ieronim, Ana Blandiana sau Radu Vancu, au câștigat de-a lungul anilor numeroase premii și recunoașteri internaționale pentru contribuția lor la literatura română.
În concluzie, poezia românească reprezintă o parte importantă din cultura și istoria românească, cu o tradiție bogată și variată. De-a lungul secolelor, poezia românească a evoluat și s-a dezvoltat în concordanță cu evenimentele politice și culturale ale vremii, reprezentând o formă valoroasă de exprimare artistică și de identitate culturală.
Românașul de George Coşbuc
Românaș, copil de brav,
Lasă casă, lasă munte,
Vino, luptă, sări în frunte
Și fii liber, nu tot sclav.
Polemică literară de George Coşbuc
Susţii că Iuliu Cezar mânca des murătură?
Stupidule! Citeşte în pravila Moldovei.
Ce? Slav e rădăcina ceaslovului şi-a slovii?
Şi morcovii-s dactilici! Curat caricatură.
O istorie veche de George Coşbuc
Cu flori de crang
Te’mpodobesti,de tine beata,
Dar n’ai simtit tu niciodata
Ca florile din plete plang?
Sarmana fata!
Din carnetul unui poet simbolist de George Coşbuc
O, rimă, Muza mea! O, rimă!
A! pentru-o rimă-aş face-o crimă:
De fac crima,
Eu fac rima!
Curriculum Vitae de George Coşbuc
Puţin ne pasă cine-i, al cui, şi cum îl cheamă.
El a trecut liceul cu cea mai slabă notă,
Apoi s-a făcut actor. Dar faţa-i idioată
Bistriţa de George Coşbuc
Pe Bistriţa, cântând
O tânără fecioară,
În vânt având vestmântul
Şi-n păr vuindu-i vântul.
Aurora de George Coşbuc
Tu regină majestoasă, prietena lui Dumnezeu,
Ca un râu d’argint să varsă luminosul păr al tău
Peste drăgălașii umeri, când răsari însvăpăiată,
Un gând de Elena Farago
Mii şi mii de valuri vin din larg mereu
Pân-ajunge marea de adapă malul;
Nu-ntreba nisipul cine poartă valul
Că ar fi în stare să-ţi răspundă: – Eu!
Un apostol nebun cântă de Elena Farago
Stați liniștiți și-n tihnă sorbiți-vă paharul,
Nu vă sfiiți de mine că nu vă cer nimic, —
Am douăzeci de veacuri ce stau să-mi dea dinarul


