Nu stiu, zau, pe ce temeiuri Zi intai a lui Aprili S-au menit din obiceiuri A fi zi de amagiri. O zi numai in trei sute,
Tag
Arăt: 1251 - 1260 din 3.332 REZULTATE
romana
Literatura română reprezintă o parte importantă a culturii și istoriei României, fiind o modalitate prin care se exprimă tradițiile și valorile naționale. Ea are o istorie bogată, începând cu primele scrieri în limba română din secolul al XVI-lea și continuând cu creațiile literare contemporane.
Această literatură a fost influențată de diverse curente literare europene, dar a reușit să își păstreze propria sa identitate culturală și lingvistică. Multe dintre operele cele mai importante ale literaturii române au fost scrise în perioada de mijloc a secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, considerată a fi „epoca de aur” a literaturii române.
În această perioadă, scriitorii români au explorat subiecte precum istoria și cultura națională, precum și probleme sociale și politice ale vremii lor. Aceștia au creat capodopere în diferite genuri literare, cum ar fi poezia, proza și teatrul.
Literatura română este bogată în opere de ficțiune și non-ficțiune, precum și în poezie, dramaturgie și eseuri. Operele literare cele mai cunoscute și cele mai studiate în școli și universități includ „Moara cu noroc” de Ioan Slavici, „Moromeții” de Marin Preda, „Enigma Otiliei” de George Călinescu și „Ion” de Liviu Rebreanu.
În plus față de operele tradiționale, literatura română contemporană a adus în prim-plan noi stiluri și abordări. Scriitorii moderni abordează o varietate de subiecte, de la probleme sociale și politice contemporane, la probleme psihologice și existențiale.
În concluzie, literatura română este o parte importantă a culturii și istoriei României, reprezentând o modalitate prin care se exprimă tradițiile și valorile naționale. De-a lungul timpului, scriitorii români au creat opere remarcabile în diferite genuri literare, care continuă să inspire și să influențeze generațiile următoare.
Stiuca si motanul de Alecu Donici
Nu-i bine când pânzarul se-apucă de cusut, Iar croitorul de ţesut. Şi e desigur totdeauna Că cine multe întreprinde
Râmătorul de Alecu Donici
Un râmător din fire născut nesăţios Aflând destulă ghindă sub un stejar stufos A ros cât a putut
La Ceahlau de Alecu Donici
Te mai zarii odata, te revazui, gigante, O, dragul meu Ceahlau! S-a tale suvenire in inima-mi sapate, Imi zic ca-s june eu.
La buciumul de Alecu Donici
Buciume cu voce tare, La bună vreme răsuni: Eu salut a ta cântare, Ca vitejii mei străbuni.
Epigramă de Alecu Donici
Un om beţiv odată se ispoveduia, Iară duhovnicul aşa îl sfătuia: Aproapele tău să-l iubeşti, Şi pe vrăjmaş să nu urăşti! Alecu Donici
Dorinţa românului din 1862 de Alecu Donici
Să fie România de-acum în veci unită Şi propăşind în toate să fie ea menită La răsărit să-nalţe pavilionu-i sus Ca cele de apus.
Dlui Grigorie Alexandrescu de Alecu Donici
La harazirea fabulei “Raul si helesteul” Nici gandeam ca pentru versuri sa iau in mana condei. Alecu Donici.
Gândul de Alecu Donici
Stau, mă uit la ceruri, în a lor senin Trista mea vedere uimit rătăceşte. Mă uit şi la soare: de lumină plin… Alecu Donici.
Întâmplări cu Lăcomel de Constanţa Buzea
Lăcomel se zgăibărase
Pe trei case caraghioase.
Prima casă era grasă,
Cu terasă făinoasă,