Simple descărcări electrice,
o mare uzură a filamentelor,
voioşie în sufletele voastre,
când vă strângeţi la masa familiei,
Poezii
Despre poezii. Poezia Românească este o formă de artă literară care are o istorie bogată și diversă în cultura română. Aceasta a fost influențată de diverse curente literare, precum romanticismul, simbolismul, modernismul și postmodernismul. De-a lungul timpului, poezia românească a fost abordată de scriitori și poeți importanți, printre care Mihai Eminescu, Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ion Barbu și mulți alții.
Poezia românească are ca teme principale iubirea, natura, viața și moartea, dar și probleme sociale și politice. Este caracterizată de sensibilitate, rafinament și simbolism, fiind considerată una dintre cele mai importante forme de artă literară din țară.
Mihai Eminescu este considerat cel mai important poet al literaturii române, fiind cunoscut pentru poemele sale romantice și filozofice, precum „Luceafărul”, „Floare albastră”, „Scrisoarea III” și multe altele. Nichita Stănescu este un alt poet important, cunoscut pentru abordarea sa inovatoare a poeziei, cu poezii dense și pline de simbolism.
Marin Sorescu este cunoscut pentru poemele sale pline de umor și satiră, precum „Cearta cu Dumnezeu” și „Trenul pierdut”. Ion Barbu este un alt poet important al literaturii române, cunoscut pentru poemele sale pline de simbolism, precum „Joc secund” și „Riga Crypto și lapona Enigel”.
În ultimele decenii, poezia românească a fost influențată de tineri poeți și scriitori care aduc un stil nou și inovator, cu poezie experimentală și abstractă. Aceștia se concentrează pe subiecte precum tehnologia, globalizarea și alienarea.
În concluzie, poezia românească este o formă importantă de artă literară, cu o istorie bogată și diversă. Este caracterizată de simbolism, sensibilitate și rafinament, aducând o contribuție valoroasă la cultura și literatura română.
Când filozofii bat nucii de Adrian Păunescu
Și, vai, din toate-acestea ce ne rămâne nouă,
Doar ciorna unui tandru certificat de-amor,
Când ai venit de Adrian Păunescu
Te-aştept de două veacuri şi ceva.
M-au însoţit mereu alte şi alte
Păsări şi stânci, şi tot mereu o altă stea
A măcinat peste sandaua mea
Camionagiul de Adrian Păunescu
Armatele europene trimit în ţară camioane,
Pe fiecare dintre ele, e scris „Zdrobeşte-mă, Băcane”,
Şi-n toate-aceste camioane e-o frenezie sexuală,
Calendar de pierdere de Adrian Păunescu
A fost tragic decembrie
și noi tot ne iubeam,
dar, în ziua dezastrului,
ai plecat de la geam,
și noi tot ne iubeam,
Și răsună printre papuri de Mihai Eminescu
Și răsună printre papuri
Glasu-i dulce trăgănând
Și pe fața-i mișcătoare
Fața lumii legănând.
Rondelul lucrurilor de Alexandru Macedonski
Oh! lucrurile cum vorbesc,
Si-n pace nu vor să te lase:
Bronz, catifea, lemn sau matase,
Prin grai aproape omenesc.
Colindul colindelor de Adrian Păunescu
Mai e vreme de colinde,
Se mai poate, se mai poate,
Dacă sufletul rămâne
Cel mai mare dintre toate.
Dar colinda din colinde,
Colindul gutuii din geam de Adrian Păunescu
Dulce, galbenă lumină
Cum şi eu bălaie-eram,
Mi-a pus mama o gutuie
Ce se coace-ncet la geam…
Aş muşca-o, dar mă doare,
Condamnare de Adrian Păunescu
Tot ceea ce nu este zadarnic
e condamnat să devină plicticos.



