Avea şi dânsul trei feciori,
Şi i-au plecat toţi trei deodată
La tabără, sărmanul tată!
Ce griji pe dânsul, ce fiori,
Când se gândea că-i greu războiul,
N-ai timp să simţi că mori.
Poezii
Despre poezii. Poezia Românească este o formă de artă literară care are o istorie bogată și diversă în cultura română. Aceasta a fost influențată de diverse curente literare, precum romanticismul, simbolismul, modernismul și postmodernismul. De-a lungul timpului, poezia românească a fost abordată de scriitori și poeți importanți, printre care Mihai Eminescu, Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ion Barbu și mulți alții.
Poezia românească are ca teme principale iubirea, natura, viața și moartea, dar și probleme sociale și politice. Este caracterizată de sensibilitate, rafinament și simbolism, fiind considerată una dintre cele mai importante forme de artă literară din țară.
Mihai Eminescu este considerat cel mai important poet al literaturii române, fiind cunoscut pentru poemele sale romantice și filozofice, precum „Luceafărul”, „Floare albastră”, „Scrisoarea III” și multe altele. Nichita Stănescu este un alt poet important, cunoscut pentru abordarea sa inovatoare a poeziei, cu poezii dense și pline de simbolism.
Marin Sorescu este cunoscut pentru poemele sale pline de umor și satiră, precum „Cearta cu Dumnezeu” și „Trenul pierdut”. Ion Barbu este un alt poet important al literaturii române, cunoscut pentru poemele sale pline de simbolism, precum „Joc secund” și „Riga Crypto și lapona Enigel”.
În ultimele decenii, poezia românească a fost influențată de tineri poeți și scriitori care aduc un stil nou și inovator, cu poezie experimentală și abstractă. Aceștia se concentrează pe subiecte precum tehnologia, globalizarea și alienarea.
În concluzie, poezia românească este o formă importantă de artă literară, cu o istorie bogată și diversă. Este caracterizată de simbolism, sensibilitate și rafinament, aducând o contribuție valoroasă la cultura și literatura română.
Fetiţa alintată de Otilia Cazimir
– Mamă, coase-mi paltonaşul!– Mamă, mi s-a rupt rochiţa – Prinde-mi, mamă, guleraşul S-alinta mereu fetiţa.
Omul urât de Vasile Alecsandri
Vai de mine! ce m-oi face? Ce iubesc mamei nu-i place. De-ar plăcea mamei ca mie, Duce-m-aş la cununie,
Răzbunarea lui Statu-Palmă de Vasile Alecsandri
Uriaşul Strâmbă-Lemne cu-al său geamăn Sfarmă-Piatră Au văzut căzând potopul
Moţul şi secuiul de Vasile Alecsandri
Moţule,Măi hoţule! Nu tot trage-n carne vie Şi mai trage-n cea pustie. Nu tot bate-n pieptul meu
Floare la ureche de Otilia Cazimir
Proaspătă şi sperioasă, Rază nouă-mi intră-n casă. Întârzie cu mirare Peste prag, peste covoare,
Viaţa la figurat de Adrian Păunescu
Când înfăptuiam ceva,
ceea ce înfăptuiam era luat la figurat,
când nu înfăptuiam ceva,
ceea ce nu înfăptuiam era luat la propriu.
Poruncitu-mi-a mândra de Vasile Alecsandri
Poruncitu-mi-a mândra Să mă duc până la dânsa. Duce-m-oi ca un nebun Pe-o frunziţă de alun.
Ştefăniţă Vodă de Vasile Alecsandri
Frunză verde meri creţeşti, În oraş la Bucureşti, L-ale case mari domneşti De se văd în Stoieneşti,
Strunga de Vasile Alecsandri
În pădurea de la Strungă Sunt de cei cu puşca lungă Care dau chiorâş la pungă!




