Vulpea duioasă de Alecu Donici

Una dintre caracteristicile fabulelor lui Alecu Donici este satira la adresa societății și a obiceiurilor vremii sale. În fabula „Vulpea duioasă”, Donici satirizează hipocrizia și falsitatea unor oameni care își ascund adevăratele intenții sub un strat gros de duioșie și compasiune.

---

În timpul primăverii un tânăr vânător
Ucise-o păsăruică; şi prin a lui urmare

Făcu un rău mai mare,
Căci puii ei rămase sărmani în cuibuşor!
Abia ieşiţi din ouă, goli, cruzi, fără putere,

De-a foamei grea durere
Ei casc din pliscuşoare, cer milă piscuind;
Cer hrană ş-aripi calde, pe mumă rechemând;

Dar muma nu-i! Când, iată,
O prea cinstită vulpe pe-acolo se arată
Şi de sub cuib începe a predica aşa:

– Ce inimă-mpietrită nu s-a înduioşa
Văzând aste fiinţe atât de neferice!
Voi, păsări ce zburaţi
În preajmă-le pe-aice,
Cum nu vă înduraţi
Ca să le ajutaţi?
Tu, cuculeţ, vecine?

Tu schimbi acum la pene şi oare nu-i mai bine
Să le aduci pe toate în cuibul de orfani?
Tu, ciocârlie dragă, ce cânţi a ta plăcere
În leagănu-ţi de zefiri… au, doar, nu simţi durere
De ticăloasa stare acestor sărăimani?
O! tu, mierluşcă dulce, tu trebui să fii bună.

Zburând pe jos adună
Şi adă viermişori
La bieţii puişori.
Iar tu, privighetoare,
Ce cu a ta cântare

Ai fermecat o lume… adoarme-i şi pre ei
În melodii plăcute, în desfătări de zei.
Cu-aşa mijloace bune, cu-a voastră duioşime,

Voi veţi asigura
A lor viitorime,
Şi când ei vor zbura…
Atunci un vântişor

Făcu să aibă vulpea tiulei pe botişor!..

Acel ce-i bun în faptă, la vorbe nu sporeşte;
Tăcând el bine face! Iar cel ce te-asurzeşte
Că de orfani i-e milă, pândindu-i ne-ncetat,

Acela nu-i curat!
Şi oamenii, adese, în fapta generoasă
Sunt vulpea cea duioasă.

Rezumat extins la fabula Vulpea duioasă de Alecu Donici

Fabula „Vulpea duioasă” a fost scrisă de poetul și fabulistul român Alecu Donici și este o poveste moralizatoare despre pericolul ipocriziei și al înșelătoriei.

În fabulă, o vulpe se prefăcea că este bolnavă și cerea ajutorul altor animale din pădure, spunând că singurul lucru care o poate vindeca este să mănânce carne de pui. Paianjenul, care îi cunoștea de fapt planul, a avut ideea să-i ofere o coajă de ou, în loc de pui. Vulpea s-a înfuriat când a aflat că a fost înșelată și a învățat lecția că nu trebuie să fii ipocrit și să încerci să înșeli pe ceilalți pentru propriul beneficiu.

Această fabulă a fost scrisă într-un stil simplu, accesibil copiilor și adultilor deopotrivă, și are un mesaj puternic despre onestitate și încredere în ceilalți. Este o poveste clasică care ne învață să fim atenți și să nu cădem pradă înșelătoriei.