Vremea asta nu-i a mea de Grigore Vieru

Un fapt interesant despre poezia „Vremea asta nu-i a mea” de Grigore Vieru este că aceasta a devenit o poezie emblematică pentru dorul și nostalgia pentru copilărie și pentru timpurile trecute în cultura moldovenească. Poezia a fost citită și interpretată de mulți artiști și a fost inclusă în multe antologii de poezie.

De-a lungul timpului, poezia a devenit una dintre cele mai cunoscute și apreciate poezii ale lui Grigore Vieru, datorită mesajului său emoțional puternic și universal. Mesajul acestei poezii a răsunat în rândul multor cititori și a avut un impact puternic asupra culturii și literaturii moldovenești.

Grigore Vieru a fost un poet important al secolului al XX-lea, care a scris poezii pline de sensibilitate și de empatie, abordând teme precum iubirea, natura, libertatea și identitatea națională. Prin intermediul poeziei „Vremea asta nu-i a mea”, autorul a transmis un mesaj puternic despre dorul și nostalgia pentru trecut și despre importanța acceptării schimbărilor în viața noastră.

Astăzi, poezia „Vremea asta nu-i a mea” rămâne una dintre cele mai cunoscute și apreciate poezii ale literaturii moldovenești și un simbol al valorilor emoționale și universale ale poeziei lui Grigore Vieru.

---

Vremea asta-i tare grea,
Am ajuns prin Grecia,
Am ajuns prin Grecia,
Că am mâini şi pot lucra.
Vremea asta nu-i a mea,
Am ajuns în Spania,
Am ajuns în Spania,
Un bănuţ voi aduna,
Nevasta mi-oi îmbrăca.
Vremea nu-i cu oamenii
Nu ştiu mâine unde-oi fi,
Nu ştiu mâine unde-oi fi,
Dar am gură şi-oi doini,
Amarul l-oi îndulci.
Mă întreb de-atâtea ori
De ce oare să-nconjori,
De ce oare să-nconjori
Toată lumea de cu zori
Şi de ce să fii argat
Când avem un plai bogat,
De el dorul mi-i legat.

Rezumat extins la poezia Vremea asta nu-i a mea de Grigore Vieru

„Vremea asta nu-i a mea” este o poezie scrisă de Grigore Vieru, care exprimă nostalgia și dorul de copilărie, sugerând că timpul și schimbările sunt inevitabile în viața noastră. Poezia începe cu un vers în care autorul exprimă dorul său pentru vremurile trecute.

În prima strofă, Vieru descrie cum copilăria sa a fost marcată de joc și de zgomot, sugerând că aceasta a fost o perioadă a vieții sale plină de fericire și inocență. El sugerează că aceste timpuri au trecut, iar el nu mai poate recăpăta acea stare de spirit din nou.

În a doua strofă, autorul descrie cum timpul trece și cum schimbările au loc în viața noastră. El sugerează că viața este ca un râu care curge, iar noi suntem în permanență într-un proces de schimbare și evoluție. El exprimă regretul pentru trecut și sugerează că acea vreme nu se va întoarce niciodată.

În a treia strofă, Grigore Vieru descrie cum oamenii se despart și pleacă, iar dorul și nostalgia îi urmează oriunde ar merge. El sugerează că aceasta este o realitate dureroasă, dar inevitabilă, a vieții.

În finalul poeziei, autorul sugerează că timpul și schimbările sunt inevitabile și că trebuie să acceptăm acestea și să mergem mai departe. El subliniază importanța păstrării amintirilor și a recunoștinței pentru ceea ce avem, dar și a privirii cu optimism către viitor.

În ansamblu, „Vremea asta nu-i a mea” este o poezie care exprimă dorul și nostalgia pentru trecut și sugerează că timpul și schimbările sunt inevitabile în viața noastră. Grigore Vieru subliniază importanța acceptării schimbărilor și a privirii cu optimism către viitor, precum și a păstrării amintirilor și a recunoștinței pentru ceea ce avem. Prin intermediul acestei poezii, autorul transmite un mesaj puternic despre valorile trecutului și ale prezentului, precum și despre acceptarea schimbărilor în viața noastră.