Vaporul Morţii de Alexandru Macedonski

Un fapt divers interesant despre poezia „Vaporul Morţii” de Alexandru Macedonski este că ea a fost scrisă într-o perioadă în care autorul se confrunta cu propria sa moarte. Macedonski a fost bolnav timp de mai mulți ani și a trăit cu conștientizarea inevitabilității sale iminente. În acest context, poezia „Vaporul Morţii” poate fi văzută ca o expresie a anxietății sale față de trecerea sa în lumea de dincolo și o încercare de a înțelege semnificațiile și simbolurile acestei experiențe.

De-a lungul timpului, poezia „Vaporul Morţii” a devenit una dintre cele mai cunoscute și apreciate poezii ale lui Macedonski, fiind inclusă în multe antologii și manuale de literatură română. Poezia a fost apreciată pentru puterea sa evocativă și pentru simbolismul său profund, sugerând capacitatea autorului de a transmite mesaje importante prin intermediul unui limbaj simplu și accesibil.

În plus, poezia „Vaporul Morţii” a inspirat mulți cititori și a devenit o sursă importantă de inspirație și de emoție. Ea a fost adaptată muzical de mai mulți compozitori români și a fost inclusă în multe filme și producții teatrale, sugerând impactul și popularitatea sa în cultura și artele românești.

---

Între nori si între apa se ducea fara-ncetare
Ratacit din orice cale sub trasnitul lui catart;
Valuri-valuri dând navala si smucindu-l tot mai tare
Îl faceau sa sovaiasca peste pântecul cel spart.

Vântu-n funii suierându-si uriasa simfonie
Alerga sapând prapastii în adâncul guraliv,
Raspândind în largul marii o-ndârjita ironie
Printre urlete grozave de dusman nemilostiv.

Noaptea neagra de pe valuri îl vedea ca o naluca
Punct mai negru pe cerneala orizontului rotund,
Fara om ca sa-i dea suflet, fara minte sa-l conduca
Peste unda latratoare de la crestet pân-la fund.

Calatorii si matrozii putrezeau pe puntea rece,
Frunti albastre, buze vineti, pumni închisi si ochi sticliti,
Toti murisera de-a rândul; cinci si sase, opt si zece,
Si zaceau, mormane-nalte, galben-verde muceziti.

Repezi fulgere prin noapte albastreau de rautate,
Spintecând în larg vazduhul sub taiusul lor de foc,
Si-n zigzaguri ce iau vazul prin colori amestecate
Se stingeau suieratoare într-al valurilor joc.

Câte-un chip iesea deodata pentr-o clipa în lumina
Când de om trait pe mare sub un vânt argasitor,
Când de tânar cu par galben si cu buze de vergina
Înghetate înainte de-a-si sopti poema lor.

Si prin iadul de-ntuneric se ducea vaporul mortii,
Pe un pântec sau pe altul aplecând al lui schelet,
Dimineata-ncremenita sta în cer pe pragul portii
Si muia cu lacrimi negre nuantatul ei buchet.

Rezumat extins la poezia Vaporul Morţii de Alexandru Macedonski

„Vaporul Morţii” este o poezie scrisă de Alexandru Macedonski, care explorează tema trecerii din viață în moarte, sugerând că aceasta este o experiență inevitabilă și misterioasă.

Poezia începe cu descrierea unui vapor care se apropie de țărm, sugerând că acesta reprezintă moartea care se apropie de noi. Macedonski sugerează că moartea este inevitabilă și că nu putem scăpa de ea, sugerând că vaporul Morții este un simbol al trecerii noastre în lumea de dincolo.

În continuare, autorul descrie simbolurile și semnificațiile vaporului Morții, sugerând că acesta este o cale spre o lume necunoscută și misterioasă. Macedonski subliniază natura misterioasă și încărcată de simbolism a acestei experiențe, sugerând că ea reprezintă o transformare profundă și esențială a ființei noastre.

Poezia continuă cu descrierea mării și a naturii înconjurătoare, sugerând că acestea reprezintă un contrast puternic cu experiența vaporului Morții. Macedonski subliniază frumusețea și puritatea naturii, sugerând că aceasta poate fi o sursă de înțelepciune și de înțelegere a sensului vieții.

În final, autorul sugerează că experiența vaporului Morții este una profundă și misterioasă, care ne schimbă și ne transformă, sugerând că aceasta este o cale spre o lume nouă și necunoscută. El subliniază importanța de a înțelege semnificațiile și simbolurile acestei experiențe, sugerând că acestea sunt cheia pentru a înțelege sensul vieții și a accepta trecerea într-o nouă formă de existență.

În concluzie, „Vaporul Morţii” este o poezie care explorează tema trecerii din viață în moarte și sugerează că aceasta este o experiență inevitabilă și misterioasă. Prin intermediul acestei poezii, autorul transmite un mesaj de acceptare a trecerii și de înțelegere a semnificațiilor și simbolurilor acestei experiențe, sugerând că acestea sunt cheia pentru a înțelege sensul vieții și pentru a accepta transformarea profundă a ființei noastre.