Valţul rozelor de Alexandru Macedonski

Un fapt divers interesant despre poezia „Valţul rozelor” de Alexandru Macedonski este că ea a fost o parte importantă a mișcării simboliste din România, care a fost influențată de mișcarea simbolistă franceză. Această poezie, împreună cu alte opere ale lui Macedonski, a fost parte a eforturilor sale de a introduce simbolismul în literatura română și de a promova o abordare mai subiectivă și mai mistică a artei.

Poezia a fost apreciată pentru frumusețea și sensibilitatea sa, precum și pentru calitatea sa poetică. Ea a fost inclusă în multe antologii și manuale de literatură română, fiind considerată una dintre cele mai importante poezii ale lui Macedonski și una dintre cele mai reprezentative poezii simboliste românești.

De-a lungul timpului, poezia „Valţul rozelor” a fost interpretată în mai multe moduri, de la o simplă descriere a unui dans între două flori, la o meditație profundă asupra fragilității iubirii și a efemerității vieții. Ea a fost adesea citată și referită în discuțiile despre simbolismul românesc și despre poezia modernă în general.

În plus, poezia a fost subiectul mai multor interpretări muzicale și vizuale, fiind adaptată în diverse forme artistice, cum ar fi opere sau filme. Aceste adaptări au reușit să pună în evidență frumusețea și emoția poeziei, dând naștere unor noi dimensiuni și interpretări ale ei.

În concluzie, „Valţul rozelor” este o poezie importantă și influentă în literatura română, fiind considerată o capodoperă a mișcării simboliste. Mesajul său profund despre fragilitatea iubirii și a efemerității vieții rămâne relevant și astăzi, sugerând importanța de a prețui și de a trăi intens fiecare moment al vieții.

---

Pe verdea margine de şanţ
Creştea măceşul singuratic,
Dar vântul serii nebunatic
Pofti-ntr-o zi pe flori la danţ.
Întâi pătrunse printre foi,
Şi le vorbi cu voce lină,
De dorul lui le spuse-apoi,
Şi suspină – cum se suspină…

Şi suspină – cum se suspină…

Albeaţa lor de trandafiri,
Zâmbind prin roua primăverei,
La mângâierile-adierei
A tresărit cu dulci simţiri.
Păreau năluci de carnaval
Cum se mişcau catifelate,
Gătite toate-n rochi de bal,
De vântul serii sărutate,

De vântul serii sărutate.

Scăldate-n razele de sus,
Muiate în argintul lunei,
S-au dat în braţele minciunei,
Şi rând pe rând în vânt s-au dus.
Iar vântul dulce le şoptea,
Luându-le pe fiecare,
Ş-un valţ nebun se învârtea,
Un valţ – din ce în ce mai tare,

Un valţ – din ce în ce mai tare.

Rezumat extins la poezia Valţul rozelor de Alexandru Macedonski

„Valţul rozelor” este o poezie simbolistă scrisă de Alexandru Macedonski, care explorează tema iubirii și a trecerii timpului. Poemul este o meditație profundă asupra fragilității iubirii și a efemerității vieții, dar și o celebrare a frumuseții și a magnificenței lumii.

Poezia începe cu o descriere a unui dans între două flori – un trandafir roșu și o trandafiră albă. Dansul lor este frumos și magnific, dar Macedonski sugerează că este și fragil și trecător, precum iubirea umană.

În continuare, autorul descrie frumusețea lumii și a naturii, sugerând că acestea sunt efemere și că trecerea timpului le face și mai prețioase. El sugerează că frumusețea este o manifestare a divinului și că trebuie să o prețuim și să o protejăm.

Poezia continuă cu o meditație profundă asupra iubirii și a efemerității ei. Autorul sugerează că iubirea este fragile și că trecerea timpului o face și mai vulnerabilă. El subliniază importanța de a prețui iubirea și de a o trăi intens, deoarece ea poate fi pierdută oricând.

În final, Macedonski sugerează că frumusețea și iubirea sunt cele mai importante lucruri din viață și că trebuie să le prețuim și să le trăim cu pasiune. El subliniază importanța de a trăi în prezent și de a nu pierde timpul cu lucruri superficiale sau neimportante.

În concluzie, „Valţul rozelor” este o poezie simbolistă care explorează tema iubirii și a trecerii timpului. Prin intermediul acestei poezii, Macedonski transmite un mesaj profund despre fragilitatea iubirii și a efemerității lumii, dar și despre importanța de a prețui și de a trăi intens iubirea și frumusețea lumii.