Un fapt interesant despre fabula „Urechile iepurelui” este că a inspirat mai multe opere de artă, inclusiv picturi, desene animate și filme. Printre cele mai cunoscute sunt ilustrațiile lui Gustave Doré, care au apărut într-o ediție de lux a fabulelor lui La Fontaine în anii 1860, precum și seria de desene animate „Bugs Bunny” creată de Warner Bros. în anii 1940, care îl prezintă pe Bugs Bunny ca pe un iepure inteligent și plin de umor.
De asemenea, fabula a fost adaptată pentru a transmite diverse mesaje și a fost inclusă în manualele școlare ca exemplu de literatură clasică. Aceasta demonstrează impactul pe care La Fontaine l-a avut asupra culturii europene și mondiale, precum și capacitatea fabulelor sale de a fi relevante și apreciate de-a lungul timpului.
Rănit cu coarnele de-o fiară oarecare,
Se mâniase leul ne-nchipuit de tare –
Şi pentru-a nu mai fi supus
Atâtor suferinţe stârnite de-un supus,
A hotărât să scoată din locurile sale
Pe toate-acele animale
Ce coarne-aveau în frunte.
Fiindcă nimeni nu putea pe dânsul să-l înfrunte,
Capre, berbeci şi tauri plecară-n altă parte.
La fel făcură-ndată şi ciutele şi cerbii.
Un iepure văzându-şi, pe cuvertura ierbii,
Umbra urechilor, se-nspăimântă de moarte.
El se temea ca nu cumva
Un nu ştiu ce inspector drept coarne să le ia.
– Vecine greier, zise, adio! plec de-aici,
Căci chiar de le-aş avea mai mici
Decât le are struţul, mi-ar fi la fel de teamă.
– Cum coarne? el întreabă. Mă crezi naiv, se cheamă,
Cum o să spun aşa ceva?
Se vede doar că sunt urechi sadea.
– Se va susţine, totuşi – spuse iar animalul temător –
Că-s coarne-adevărate, şi încă de licorn.
Şi-oricât la interogator,
Oricât neadevărul cerca-voi să-l răstorn,
Nu-ncape nici o îndoială
Că spusa mea va trece drept sminteală.
Rezumat extins la fabula Urechile iepurelui de La Fontaine
Fabula „Urechile iepurelui” scrisă de Jean de La Fontaine, prezintă o întâmplare în care iepurele se laudă în fața animalelor din pădure cu urechile sale lungi și ascuțite, pe care le consideră a fi un avantaj în fața prădătorilor. Lupul, dornic să-i demonstreze iepurelui că nu sunt așa de importante urechile sale, îl provoacă la o cursă de anduranță. Iepurele acceptă provocarea, dar în timpul cursei este distras de sunetul unor voci care se aud în depărtare și decide să oprească să vadă ce se întâmplă. Se dovedește că nu este nimic deosebit și că erau doar animale care pășteau, iar lupul ajunge primul la linia de finish.
Mesajul moral al acestei fabule este acela că inteligența și atenția sunt mai importante decât atributele fizice. Urechile lungi ale iepurelui nu îl ajută să fie mai rapid sau mai atent și, prin urmare, nu sunt un avantaj real în fața altor animale. În același timp, lupul își pune la încercare propria inteligență prin plasarea unei capcane sub forma unei curse, pentru a-l face pe iepure să-și piardă concentrarea.
Această fabulă exemplifică abilitatea lui La Fontaine de a crea personaje animale cu trăsături umane pentru a transmite mesaje morale. În plus, abordarea sa a alegoriilor și metaforelor a ajutat la popularizarea fabulelor ca formă de literatură în întreaga lume. „Urechile iepurelui” este una dintre cele mai cunoscute fabule ale lui La Fontaine, încurajând cititorii să înțeleagă că atributele fizice pot fi înșelătoare și că intuiția și atenția sunt esențiale pentru a obține succesul.
Informatii aditionale Jean de la Fontain
Jean de La Fontaine a fost un poet, dramaturg și prozator francez, membru al Academiei Franceze. A rămas cunoscut în istoria literaturii îndeosebi pentru fabulele sale.
Prin intermediul fabulelor, La Fontaine a criticat moravurile sociale din Franța în timpul absolutismului și a demascat cu mult umor și vervă viciile claselor dominante necruțându-l nici pe rege și nici pe curtenii săi, ca în „Greierele și furnica”, „Corbul și vulpea”, „Lupul și mielul” etc. Eroii din fabulele sale, care aparțin lumii animaliere și regnului vegetal, personificând tipuri și caractere, reprezintă diferite aspecte ale vieții sociale din Franța acelui timp.
