Una dintre caracteristicile fabulelor lui La Fontaine, inclusiv „Unchiașul și Măgarul”, este acela că multe dintre ele au fost inspirate de fabule antice sau medievale, dar autorul le-a adaptat pentru a le face mai accesibile și mai relevante pentru cititorii francezi din secolul al XVII-lea. De asemenea, La Fontaine a folosit animalele ca personaje pentru a critica comportamentul uman și pentru a promova valorile morale și sociale.
În cazul fabulei „Unchiașul și Măgarul”, autorul ilustrează conceptul de „știință fără judecată” și importanța rațiunii în decizii. Unchiașul este înșelat de Măgar, care profită de lipsa sa de cunoaștere și îi vinde un sac gol, promițându-i că este plin cu făină. Când Unchiașul se întoarce la magazin și îi reclamă vânzătorului că a fost înșelat, acesta îi spune că ar fi trebuit să verifice conținutul sacului înainte de a-l cumpăra. În cele din urmă, Unchiașul își asumă responsabilitatea pentru greșeala sa și își promite să fie mai atent și mai judecat în viitor.
În general, fabula este o critică la adresa celor care își pierd buna judecată atunci când sunt înșelați de aparențe și ignoră semnele evidente de avertizare. De asemenea, autorul îndeamnă cititorii să fie mai atenți și mai informați înainte de a lua decizii importante.
Venea călare Moşul pe un Măgar iabraş,
Dar se opri, lăsându-l să pască pe imaş.
Cum se vede slobodă,
Vita, – vodă-n lobodă –
Sare, zburdă fără frică,
Tăvăleşte, calcă, strică,
Prăpădind grozav imaşul.
Între timp, poftim că pică
Din senin şi păgubaşul!
– Să fugim! grăi Unchiaşul.
– Dacă eşti cu frica-n sân,
Fugi doar tu! Eu mai rămân.
Mi-i totuna cin’mă are:
Mi-i duşman orice stăpân.
Ori eşti tu, ori nu ştiu care,
N-o să-mi puneţi trei samare!
Rezumat extins la fabula Unchiașul și Măgarul de La Fontaine
Fabula „Unchiașul și măgarul” de Jean de La Fontaine îi are ca protagoniști pe unchiul și măgarul său, care se hotărăsc să facă o călătorie la târg. În timpul călătoriei, unchiașul îl împinge pe măgar să îi poarte bagajele și să meargă mai repede, iar măgarul, supărat și obosit, îi răspunde că nu este capabil să o facă. Unchiașul, furios, începe să bată măgarul, însă acesta refuză să mai meargă mai departe și îi spune unchiașului că va fi nevoie să își poarte singur bagajele.
Dezamăgit de comportamentul măgarului, unchiașul decide să îl vândă și să își cumpere un bou în locul lui. Însă bou-ul este prea puternic și greu de condus, iar unchiașul realizează că a făcut o greșeală vânzându-l pe măgar. În cele din urmă, el îl caută pe măgar și își cere scuze, iar măgarul, înțelegând greșeala unchiașului, îi oferă din nou ajutorul său și îl poartă pe drumul de întoarcere acasă.
Morala fabulei este că oamenii nu ar trebui să fie prea aroganți și să nu-și subestimeze valoarea partenerilor lor. De asemenea, ar trebui să respecte munca și efortul celorlalți și să le ofere ajutorul lor în caz de nevoie. Această fabulă este relevantă în viața de zi cu zi, unde cooperarea și respectul sunt esențiale pentru a atinge obiective comune și pentru a construi relații de lungă durată bazate pe încredere și prietenie.
Fabula a fost inspirația pentru multe alte opere, inclusiv adaptări cinematografice, piese de teatru și ilustrații. Aceasta demonstrează impactul și relevanța fabulelor lui La Fontaine în cultura franceză și mondială și capacitatea lor de a transmite valori morale și sociale importante.
Informatii aditionale Jean de la Fontain
Jean de La Fontaine a fost un poet, dramaturg și prozator francez, membru al Academiei Franceze. A rămas cunoscut în istoria literaturii îndeosebi pentru fabulele sale.
Prin intermediul fabulelor, La Fontaine a criticat moravurile sociale din Franța în timpul absolutismului și a demascat cu mult umor și vervă viciile claselor dominante necruțându-l nici pe rege și nici pe curtenii săi, ca în „Greierele și furnica”, „Corbul și vulpea”, „Lupul și mielul” etc. Eroii din fabulele sale, care aparțin lumii animaliere și regnului vegetal, personificând tipuri și caractere, reprezintă diferite aspecte ale vieții sociale din Franța acelui timp.
