alecu-donici

Un fapt divers interesant despre fabula „Turma şi câinele” de Alecu Donici este că aceasta a fost publicată pentru prima dată în anul 1821, în revista literară „Albina Românească”, fiind una dintre primele fabule scrise în limba română.

De asemenea, fabula a devenit foarte populară în cultura românească și este frecvent citită și studiată în școlile din România. Aceasta este o fabulă clasică cu o morală puternică, care încurajează disciplina și respectul față de reguli, principii care sunt considerate importante și astăzi.


Am să vă spun de-o turmă şi cele întâmplate
La stână; dar întâi vreau să vă amintesc
Că binele şi răul, prin lupte ne-ncetate,

O lume cârmuiesc.
Că element, om, fiară, fiinţi nenumărate,
Prin lupte se nutresc,
Că oaia şi cu capra, deşi sunt o făptură,

Nu sunt de o natură.
Oaia, precum o ştiţi,
E blândă-ascultătoare,

Iar capra-i şugubeaţă, şi nu vă îndoiţi
Că-i şi cam săritoare.
Deci la o turmă bună, unde era oi mii
Şi capre două, trii,
S-au auzit odată
O ceartă prea ciudată,
Căci oile ziceau
Cam astfel între ele,
Zbierând mereu:

– Voi, caprelor, în turmă sunteţi nişte lichele;
De ce dar ne conduceţi ş-adese ne purtaţi?

Prin curături, ogoare, voi faceţi stricăciune,
Voi despoiaţi copacii, pe garduri vă-agăţaţi,

Iar noi păţim ruşine;
Şi oare nu-i mai bine

Să aveţi voi turma voastră şi singure să fiţi?
– Nu – zise lor dulăul – voi, oilor, nu ştiţi
Că lupul totdeauna din turmă dijmuieşte
Şi turma fără capre mai greu o risipeşte?
Iar unde-s frunte ele, eu încă am un dar:
Păzindu-vă din urmă, nu latru în zadar.

Credinţa câinelui pe oaie o păzeşte;
Dar ce va face omul cu-a lui societate
Când ea va fi legată ca turma, din păcate?

Găsi-va câine credincios
Să o asigureze de lup primejdios?
Căci o societate în veci nu e întreagă,
Cât de un gând şi cuget nu sunt cei ce-o încheagă.

Rezumat extins la fabula Turma şi câinele de Alecu Donici

Fabula „Turma şi câinele” de Alecu Donici este o poveste moralizatoare despre importanța disciplinei și a respectului față de regulile stabilite. În această fabulă, un câine devine prieten cu o turmă de oi și le cere să-l lase să se alăture grupului lor.

În primul moment, turma de oi este sceptică și îl respinge, dar câinele reușește să-i convingă să-l primească, spunându-le că le poate fi de mare ajutor în cazul în care lupii încearcă să-i atace.

Câinele devine apoi un membru respectat al turmei și este tratat cu multă considerație. Cu toate acestea, când vine momentul hranei, câinele începe să încalce regulile și să se comporte ca un animal sălbatic, încercând să-i atace pe oile care se apropie prea mult de hrana sa.

Turma de oi începe să-i atragă atenția asupra comportamentului său nepotrivit și să-l îndemne să respecte regulile stabilite. Cu toate acestea, câinele ignoră avertismentele și continuă să se comporte ca un animal sălbatic.

În cele din urmă, turma de oi hotărăște să-l excludă pe câine din grupul lor, înțelegând că disciplina și respectarea regulilor sunt esențiale pentru supraviețuirea lor ca grup.

Fabula ilustrează astfel importanța disciplinei și a respectului față de reguli, chiar și în situații de grup. Prin comportamentul său nepotrivit, câinele a pierdut încrederea și respectul turmei de oi, ceea ce a dus la excluderea sa din grup.

Informatii aditionale fabule de Alecu Donici

Alecu Donici, sau Alexandru Donici a fost un poet fabulist roman basarabean. Debuteaza cu traduceri din Puschin si Kralov. Donici a avut un deosebit spirit de observatie, criticand in fabulele sale, pe exemplul unor animale, moravurile proaste in societatea umana. In creatia sa sunt populare fabulele: Antereul lui Arvinte, Musca la arat, Racul, Broasca si stiuca, Doi câini.