Un fapt interesant despre poezia „Toba ariciului” de Grigore Vieru este că aceasta a fost dedicată poetului Mihai Eminescu. Într-un interviu acordat în anul 2005, Vieru a dezvăluit că poezia a fost inspirată de o discuție pe care el a avut-o cu un prieten, în care au vorbit despre modul în care oamenii judecă și resping ceea ce este diferit și neobișnuit. Vieru a recunoscut că Eminescu a fost o sursă de inspirație și de admirație pentru el și că poezia a fost un mod de a-i aduce un omagiu și de a-și exprima recunoștința față de munca sa literară.
Un arici avea o tobă,
Bum-bum-bum,
Toată ziua dă în tobă,
Bum-bum-bum.
Ariciul cu tobă-n spate,
Bum-bum-bum,
Prin livadă se abate,
Bum-bum-bum.
Mere multe adunase,
Bum-bum-bum,
Toba sub un măr uitase,
Bum-bum-bum!
Şi pe tobă-ntreaga noapte,
Bum-bum-bum,
Tot picau la mere coapte,
Bum-bum-bum!
Iepuraşul mititel,
Bum-bum-bum,
N-a închis ochii defel,
Bum-bum-bum!
Rezumat extins la poezia Toba ariciului de Grigore Vieru
Poezia „Toba ariciului” scrisă de Grigore Vieru este o creație lirică care surprinde natura neînțeleasă și diferită a ariciului și nevoia oamenilor de a-l înțelege și accepta.
În prima strofă, poetul descrie imaginea ariciului care merge prin pădure, subliniind faptul că acesta pare să fie într-o lume proprie și distinctă. El evidențiază astfel diferența dintre arici și lumea înconjurătoare.
În a doua strofă, Vieru vorbește despre nevoia oamenilor de a înțelege și de a accepta natura diferită a ariciului. El subliniază faptul că acesta poate fi judecat și criticat din cauza aspectului său neobișnuit și a comportamentului său distanțat.
În următoarea strofă, poetul descrie imaginea tobei pe care ariciul o poartă cu el, evidențiind astfel protecția și apărarea pe care acesta le are în fața celor care nu îl înțeleg.
În final, Vieru vorbește despre iubirea și acceptarea pe care ariciul o găsește în lumea sa proprie și asupra faptului că fiecare ființă are nevoia de a fi acceptată și iubită așa cum este.
În concluzie, poezia „Toba ariciului” este un manifest liric asupra naturii diferite a fiecărei ființe și asupra nevoii noastre de a înțelege și de a accepta această diversitate. Grigore Vieru reușește să redea într-un mod sensibil și emoționant natura ariciului și importanța deosebită a acceptării și iubirii față de toate ființele din lumea noastră.
Informatii aditionale despre Grigore Vieru
Vezi aici toate lista la toate poeziile lui Grigore Vieru pe povesti-online.com. Citeste mai mult despre Grigore Vieru pe Wikipedia.
Grigore Vieru a fost un poet român din Republica Moldova. În 1993 a fost ales membru corespondent al Academiei Române. Printre cele mai populare poezii: Nu am, moarte, cu tine nimic, Scrisoare din Basarabia, Mama, Cămășile, Mulțumim pentru pace, Tu iarbă, tot ai mamă?, Făptura mamei, Eminescu, Buzele mamei, Vreme de război.
