Un fapt interesant despre poezia „Sus” de Lucian Blaga este că a fost publicată pentru prima dată în 1921 în revista literară „Gândirea”, iar mai târziu a fost inclusă în volumul său de debut, intitulat „Poemele luminii”. Această poezie a marcat debutul literar al lui Lucian Blaga și a atras atenția asupra talentului său poetic remarcabil. De-a lungul decadelor, „Sus” a devenit una dintre cele mai studiate și apreciate poezii din literatura română, contribuind la afirmarea lui Blaga ca unul dintre cei mai importanți poeți și filozofi români ai secolului XX.
Pe-un pisc,
Sus. Numai noi doi.
Așa: când sunt cu ține
mă simt nespus de aproape
de cer.
Așa de aproape,
de-mi pare că de ți-aș striga
în zare – numele –
i-aș auzi ecoul
răsfrânt de bolta cerului.
Numai noi doi.
Sus.
Rezumat extins la poezia Sus de Lucian Blaga
Poezia „Sus” de Lucian Blaga este o creație poetică semnificativă care explorează teme filozofice și cosmice, precum și starea umană și aspirația către transcendență. Iată un rezumat extins al acestei poezii:
Poezia „Sus” este împărțită în două părți distincte: prima parte este o descriere a stării pământești a individului, în timp ce a doua parte se concentrează pe aspirația acestuia către înălțimi și spiritualitate.
În prima parte a poeziei, Blaga prezintă o imagine a omului care trăiește pe pământ, sub cerul liber. El se simte limitat și legat de lumea materială, prizonier al gândurilor și trăirilor cotidiene. Versurile sugerează o anumită melancolie și greutate a existenței umane în această stare „jos”.
A doua parte a poeziei explorează aspirația omului către „Sus”, către cer și către transcendență. Individul simte o chemare interioară către înalturi, către ceva mai mare și mai profund decât ceea ce poate oferi lumea pământească. Acesta este momentul în care se eliberează de „Josul” vieții și își îndreaptă privirea și gândurile către cer, către stele și către misterul cosmosului.
Poezia „Sus” sugerează că aspirația către transcendență și căutarea sensului în univers sunt caracteristici fundamentale ale existenței umane. Blaga folosește imagini din natură și elemente cosmice pentru a sublinia această căutare interioară și dorința de a depăși limitele vieții cotidiene.
În final, poezia „Sus” de Lucian Blaga ne încurajează să contemplăm relația noastră cu universul, să căutăm sensul și frumusețea în înălțimi și să ne eliberăm de constrângerile vieții materiale pentru a atinge aspirații mai elevate și spirituale.
Aceasta este doar o interpretare și un rezumat extins al poeziei „Sus” de Lucian Blaga, iar poezia rămâne deschisă la mai multe interpretări și înțelesuri, în funcție de perspectiva fiecărui cititor.
Informații adiționale despre poeziile de Lucian Blaga
Vezi aici toate lista la toate poeziile lui Lucian Blaga pe povesti-online.com. Citește mai mult despre Lucian Blaga pe Wikipedia.
A debutat în ziarele arădene Tribuna, cu poezia Pe țărm (1910), și în ziarul Românul (sub semnătura Ion Albu), cu studiul Reflecții asupra intuiției lui Bergson (1914). După moartea tatălui, familia se mută la Sebeș în 1909.
