Sora şi hoţul de Vasile Alecsandri

Un fapt interesant despre poezia „Sora și hoțul” de Vasile Alecsandri este că este considerată una dintre cele mai populare poezii din literatura română pentru copii. De-a lungul timpului, a fost inclusă în numeroase manuale școlare și a fost adaptată în diferite forme, inclusiv în versiuni dramatizate și ilustrate pentru copii. În plus, tema poeziei a fost abordată și în alte opere literare, precum romanul „La Medeleni” al lui Ionel Teodoreanu, unde personajul principal, adolescentul Dinu, își caută și el sora răpită.

Sus în deal la mănăstire,
Plânge sora-ntr-o grădină,
Plânge noaptea şi suspină
Dup-a lumii fericire:
 
De când eu eram copilă
Sunt de toţi ai mei uitată
Şi de rude fără milă
În pustiuri lepădată!
 
Fără vină, din născare
Mă văzui eu pedepsită,
Şi de-a lumii dezmierdare
Mă simţii în veci lipsită!
 
În amar trăind de mică,
Ochii-mi plâng, sufletu-mi geme,
Şi, ca pomul ce jos pică,
Viaţa-mi cade fără vreme!
 
Ah! sfârşească-se îndată
Astă viaţă de durere!
Vie moartea aşteptată
Ca o dulce mângâiere!
 
Ce spui, dragă surioară?
(Zise hoţul din pădure)
Cu-ai tăi ochi ca două mure,
Tu, frumoasă lăcrimioară,
 
Tu să mori, dulce minune!
Şi de Domnul nu-ţi e frică?
Dragă soră tinerică,
Fă trei cruci ş-o rugăciune.
 
De vrei ochii să-ţi lucească
Într-un rai de veselie,
Şi ca floarea din câmpie
În piept inima să-ţi crească,
 
Hai cu mine-n codrul verde
S-auzi Doina cea de jale,
Când plăieşii trec în vale
Pe cărarea ce se pierde.
 
Să vezi şoimul de pe stâncă
Cum se-nalţă, se izbeşte
Peste corbul ce zăreşte
În prăpastia adâncă.
 
Iar ciocoiul cum se pleacă
De mă vede la potică!
Cum, smerit, în genunchi pică
Şi de fală se dezbracă!
 
Am doi zmei de bună cale,
Doi! nici vântul nu-i întrece!
Am tovarăşi doisprezece,
Şi la brâu patru pistoale.
 
Am la piept o cruciuliţă
Cu lemn sfânt, cu moaşte sfinte,
Şi-n piept inimă fierbinte,
Ca fierbintea ta guriţă.
 
Am o piatră nestemată
Care noaptea viu luceşte,
Precum ochiu-ţi ce pândeşte
Fericirea depărtată.
 
Lasă tot, neagră chilie,
Comănac, mătănii, rasă,
Şi de vrei a fi voioasă
Ca o zi de voinicie,
 
Vin în lumea fericită
Cu voinicul ce te cheamă,
Căci cu dânsul nu e teamă
De-a mai fi călugărită!
 
De-a mers sora, nu e ştire;
Iar de-atunce prin grădină
Nici nu plânge, nici suspină
Nimeni-n deal la mănăstire.

Rezumat extins la poezia Sora şi hoţul de Vasile Alecsandri

Poezia „Sora şi hoţul” de Vasile Alecsandri spune povestea unei surori care își caută fratele răpit de un hoț. Fratele și sora crescuseră împreună într-un sat liniștit, dar fratele era năzdrăvan și neascultător. Într-o zi, el a dispărut și a fost răpit de un hoț care i-a cerut un răscumpărare familiei.

Sora, îndurerată de pierderea fratelui său, pornește în căutarea lui. Ea străbate munții, pădurile și câmpiile, întrebând pe toți cei pe care îi întâlnește dacă au văzut vreun hoț sau pe fratele ei. Cu toate acestea, nimeni nu știa nimic despre ei.

Sora este obosită și dezamăgită și simte că a căzut pradă singurătății și disperării. În cele din urmă, ea ajunge la un lac liniștit și se oprește să se odihnească. În timp ce privește în apă, ea vede imaginea fratele ei și a hoțului care îl ține captiv. Ea își dă seama că fratele ei este într-un castel aflat de cealaltă parte a lacului și pornește imediat să-l elibereze.

După o luptă grea, sora reușește să-l salveze pe fratele ei și îl aduce acasă în siguranță. În final, sora își exprimă recunoștința și iubirea pentru fratele ei, dar îi spune și că trebuie să fie mai responsabil și să se bucure de libertatea și de viața lui.

Poezia are o temă puternică de curaj, perseverență și iubire fraternă. Este o poveste despre cum dragostea și hotărârea pot învinge cele mai dificile obstacole, cum ar fi lipsa de informații și de sprijin din partea celorlalți. În plus, poezia explorează și tema responsabilității și a consecințelor acțiunilor noastre, sugerând că trebuie să fim responsabili și să acționăm cu prudență în fața provocărilor vieții.