Un fapt interesant despre fabula „Şoarecele de oraş şi şoarecele de ţară” este că aceasta a inspirat alte opere literare, precum basmul lui Frații Grimm intitulat „Povestea soricelului de oraș și a soricelului de țară” și farsa lui Aesop intitulată „Soricelul de oraș și țăranul”. De asemenea, această fabulă a fost adesea utilizată ca metaforă pentru a ilustra diferențele dintre orașe și zonele rurale și pentru a arăta că ceea ce poate fi considerat o calitate într-un mediu poate fi o dezavantaj în altul.
Una dintre cele mai interesante caracteristici ale acestei fabule este modul în care La Fontaine a utilizat această poveste pentru a critica societatea franceză a secolului al XVII-lea, unde exista o puternică diviziune între oraş şi mediul rural. De asemenea, fabula ilustrează modul în care indivizii se adaptează mediului înconjurător și învață să supraviețuiască în condiții diferite. Aceasta a fost una dintre cele mai populare fabule ale lui La Fontaine și a fost adesea folosită ca o lecție morală pentru copii.
Şoarecele de oraş,
Într-o zi a invitat,
Cam pompos şi cam trufaş,
Pe un şoarece de sat.
Pregătise-n mare zor
Un dejun din pitulici.
Iată-i pe-un turcesc covor,
Ospătând ca doi amici.
Ce festin! Ce minunat!
Dar când masa era-n toi,
Cineva le-a tulburat
Liniştea la amândoi.
Auzind la uşă paşi,
O zbughi, înfricoşat,
Şoarecele de oraş;
După el – şi cel din sat.
Zgomotu-ncetând, revin
Şoarecii tot unde-au fost.
Zise gazda: – Un festin
Cu friptură are rost!
– Gata! rusticul grăi.
Astfel de ospăţ măreţ,
Când la mine vei veni,
Ai să vezi că n-are preţ:
Când mănânc – nici chiu, nici vai!,
Singur eu îmi sunt stăpân.
Ce plăcere poţi să ai,
Stând mereu cu frica-n sân!
Rezumat extins la fabula Şoarecele de oraş şi şoarecele de ţară de La Fontaine
Fabula „Şoarecele de oraş şi şoarecele de ţară” scrisă de Jean de La Fontaine prezintă povestea a doi şoareci, unul care locuieşte într-un oraş şi altul într-un sat. Şoarecele de oraş îl invită pe şoarecele de ţară să-i facă o vizită şi să se bucure de mâncarea fină din oraş, la care şoarecele de ţară acceptă cu entuziasm.
Când ajunge la casa şoarecelui de oraş, şoarecele de ţară este impresionat de bogăţia şi luxul din jur. Cei doi şoareci încep să mănânce, dar în acel moment se aud zgomote puternice şi un pisoi îi surprinde pe cei doi şoareci. Şoarecele de ţară, speriat, îşi doreşte să se întoarcă acasă, iar şoarecele de oraş îl însoţeşte la plecare.
Ajuns acasă, şoarecele de ţară îi arată şoarecelui de oraş cum trăieşte el, într-un mediu sărăcăcios, dar sigur. Şoarecele de oraş nu este deloc impresionat de viaţa simplă a şoarecelui de ţară, iar când încearcă să mănânce din proviziile acestuia, se sperie de un câine care îi sare în ajutor.
La finalul fabulei, La Fontaine trage o concluzie moralizatoare, spunând că nu trebuie să fim niciodată prea încrezători în propria noastră siguranţă, căci întotdeauna există un pericol ce ne poate ameninţa.
Această fabulă, scrisă într-un stil simplu şi accesibil, îşi propune să ilustreze diferenţele dintre viaţa din oraş şi viaţa din sat, dar şi importanţa siguranţei personale. De-a lungul timpului, fabula „Şoarecele de oraş şi şoarecele de ţară” a devenit una dintre cele mai cunoscute şi iubite fabule ale lui La Fontaine, fiind tradusă şi adaptată în numeroase culturi şi limbi.
Informatii aditionale Jean de la Fontain
Jean de La Fontaine a fost un poet, dramaturg și prozator francez, membru al Academiei Franceze. A rămas cunoscut în istoria literaturii îndeosebi pentru fabulele sale.
Prin intermediul fabulelor, La Fontaine a criticat moravurile sociale din Franța în timpul absolutismului și a demascat cu mult umor și vervă viciile claselor dominante necruțându-l nici pe rege și nici pe curtenii săi, ca în „Greierele și furnica”, „Corbul și vulpea”, „Lupul și mielul” etc. Eroii din fabulele sale, care aparțin lumii animaliere și regnului vegetal, personificând tipuri și caractere, reprezintă diferite aspecte ale vieții sociale din Franța acelui timp.
Ce influenta a avut poezia Şoarecele de oraş şi şoarecele de ţară de La Fontaine
Făbula „Şoarecele de oraş şi şoarecele de ţară” de La Fontaine a avut o influență semnificativă în literatura europeană și în literatura pentru copii. Acestă făbulă este parte a celebrei colecții „Fables” a lui La Fontaine și a devenit una dintre cele mai cunoscute și citate povești ale sale.
Făbula ilustrează contrastul dintre stilul de viață urban și cel rural, evidențiind avantajele și dezavantajele fiecăruia. Mesajul moral al poveștii variază în funcție de interpretare, dar de obicei subliniază ideea că ceea ce pare mai bun nu este întotdeauna cu adevărat mai bun și că confortul poate fi relativ.
Făbulele lui La Fontaine au avut o influență semnificativă în dezvoltarea genului fabulei în literatură, iar „Şoarecele de oraş şi şoarecele de ţară” a fost tradusă în numeroase limbi și a fost adaptată și reinterpretată în diverse contexte culturale. Această făbulă a rămas o sursă de învățăminte morale și o lectură educativă pentru copii și adulți de-a lungul secolelor.
