Un fapt divers interesant despre poezia „Scrisoare” de Lucian Blaga este că această poezie face parte din volumul său de debut, „Poemele luminii,” publicat în 1919. Acesta a fost primul volum de poezii publicat de Blaga și a marcat începutul unei cariere literare prolific și remarcabile. Poezia „Scrisoare” reflectă stilul său poetic distinct și explorarea profundă a temelor filozofice și existențiale, care au devenit caracteristice operei sale ulterioare.
Nu ți-aș scrie poate nici acum acest rând,
dar cocoși au cântat de trei ori în noapte –
și-a trebuit să strig :
Doamne, Doamne, de cine m-am lepădat ?
Sunt mai bătrân decât tine, mamă,
ci tot așa cum mă știi :
adus puțin de umeri
și plecat peste întrebările lumii.
Nu știu nici azi pentru ce m-ai trimis în lumină.
Numai ca să umblu printre lucruri,
și să le fac dreptate spunându-le
care-i mai adevarăt și care-i mai frumos ?
Mâna mi se oprește : e prea puțin.
Glasul mi se stinge : e prea puțin.
De ce m-ai trimis în lumină, Mamă,
de ce m-ai trimis ?
Rezumat extins la poezia Scrisoare de Lucian Blaga
Poezia „Scrisoare” de Lucian Blaga este un text poetic profund care explorează tema comunicării și a încercării de a transmite emoții și gânduri prin intermediul cuvintelor. Iată un rezumat extins al acestei poezii:
Poezia începe cu imaginea unui destinatar necunoscut, către care poetul scrie o scrisoare. Această scrisoare nu se adresează unei persoane anume, ci reprezintă o expresie a gândurilor și a emoțiilor poetului, care încearcă să comunice ceva profund și inexprimabil prin cuvinte.
Poetul vorbește despre limitele limbajului și ale cuvintelor în a transmite ceea ce simte. El se confruntă cu dificultatea de a găsi cuvintele potrivite pentru a exprima emoțiile sale, iar limbajul pare să fie insuficient pentru a reda înțelesurile profunde ale sufletului său.
În poezie, poetul evocă imagini din natură și din viața cotidiană pentru a încerca să-și exprime gândurile și sentimentele. El compară cuvintele cu „fluturii în cușcă,” sugerând că ele pot fi capturate și limitate în spațiul lingvistic.
Poezia sugerează că, în ciuda dificultății de a comunica prin cuvinte, poetul continuă să încerce să transmită ceea ce simte. El consideră că acest act de comunicare prin poezie este o formă de eliberare și de exprimare a adevărului interior.
În finalul poeziei, poetul concluzionează că scrisoarea sa nu poate ajunge niciodată la destinatar așa cum își dorește, dar că actul de a scrie rămâne o călătorie personală și o eliberare a emoțiilor.
În ansamblu, „Scrisoare” de Lucian Blaga este o poezie profundă care explorează limitele limbajului și ale cuvintelor în comunicarea emoțiilor și gândurilor. Ea subliniază complexitatea actului de a scrie și de a transmite ceea ce simțim și ne invită să reflectăm asupra naturii comunicării umane și a puterii poeziei de a exprima ceea ce este adânc și inexprimabil prin alte mijloace.
Informații adiționale despre poeziile de Lucian Blaga
Vezi aici toate lista la toate poeziile lui Lucian Blaga pe povesti-online.com. Citește mai mult despre Lucian Blaga pe Wikipedia.
A debutat în ziarele arădene Tribuna, cu poezia Pe țărm (1910), și în ziarul Românul (sub semnătura Ion Albu), cu studiul Reflecții asupra intuiției lui Bergson (1914). După moartea tatălui, familia se mută la Sebeș în 1909.
