Salvaţi-vă prin limbă de Grigore Vieru

„Poezia „Salvaţi-vă prin limbă” de Grigore Vieru este un apel la păstrarea și cultivarea limbii materne ca instrument vital de comunicare și de conservare a identității culturale. Poezia își propune să sublinieze importanța limbii în viața noastră, făcând o paralelă între sănătatea trupului și sănătatea limbii.

În primul vers al poeziei, autorul sugerează că limba maternă este ca o casă în care trăim, iar expresia „sănătos să fii în ea” indică necesitatea de a avea grijă de această casă și de a o menține într-o stare bună. În continuare, Vieru afirmă că „sângele nu curge mai repede decât vorbele”, sugerând că limbajul și comunicarea sunt la fel de importante pentru viața noastră ca și circulația sângelui în corpul nostru.

Autorul își exprimă apoi îngrijorarea față de pierderea identității culturale și de coruperea limbii prin imitarea altor limbi sau dialecte. El sugerează că păstrarea și dezvoltarea limbii materne poate fi cheia pentru păstrarea și afirmarea identității culturale.

În final, poezia încheie cu un îndemn puternic către cititor de a-și păstra și îngriji limba maternă, pentru a-și păstra și proteja identitatea și cultura proprie. Poezia „Salvați-vă prin limbă” de Grigore Vieru este un îndemn important la valorificarea și protejarea limbii materne, un apel la păstrarea și afirmarea identității culturale și lingvistice.”

---

S-au otrăvit pe văi izvoare
Şi mierea adunată-n floare.
S-a otrăvit barbar văzduhul
De ce s-a otrăvit şi duhul,
De ce şi graiul?!

Sculaţi-vă, sculaţi-vă, sculaţi-vă
Din somnul cel de moarte!
Salvaţi-vă, salvaţi-vă, salvaţi-vă
Prin limbă şi prin carte!

S-a otrăvit privighetoarea
Şi firul ploii şi ninsoarea.
S-a otrăvit barbar văzduhul –
De ce s-a otrăvit şi duhul,
De ce şi graiul?!

Sculaţi-vă, sculaţi-vă, sculaţi-vă
Din somnul cel de moarte!
Salvaţi-vă, salvaţi-vă, salvaţi-vă
Prin limbă şi prin carte!

S-a otrăvit dulceaţa poamei
Şi laptele din sânii mamei.
S-a otrăvit barbar văzduhul
De ce s-a otrăvit şi duhul,
De ce şi graiul?!

Sculaţi-vă, sculaţi-vă, sculaţi-vă
Din somnul cel de moarte!
Salvaţi-vă, salvaţi-vă, salvaţi-vă
Prin limbă şi prin carte!

Rezumat extins la poezia Salvaţi-vă prin limbă de Grigore Vieru

Poezia „Salvaţi-vă prin limbă” de Grigore Vieru este o pledoarie pentru valorizarea şi păstrarea limbii materne ca o parte importantă a identităţii naţionale. Autorul afirmă că o limbă moare atunci când nu mai este folosită şi transmisă mai departe de generaţiile următoare, iar astfel se pierd şi tradiţiile şi cultura asociate cu aceasta.

În poezie, Vieru subliniază importanţa învăţării şi utilizării corecte a limbii materne, precum şi a păstrării şi promovării valorilor culturale ale neamului. El îndeamnă la mândrie naţională şi la responsabilitate în faţa generaţiilor viitoare, subliniind că este datoria noastră să salvăm şi să transmitem mai departe moştenirea culturală a poporului nostru.

Poezia se încheie cu versurile „Salvaţi-vă prin limbă, salvaţi-vă prin cântec/ Ca să trăiţi în veci, de veţi pieri, vă pierdeţi”, care reprezintă un apel la acţiune pentru toţi cei care iubesc limba şi cultura română, pentru a le transmite mai departe şi a le păstra în viaţă pentru generaţiile următoare.

În ansamblu, poezia „Salvaţi-vă prin limbă” este o pledoarie pentru respectarea şi păstrarea tradiţiilor şi culturii româneşti prin intermediul limbii materne, aceasta fiind considerată un element esenţial al identităţii şi unităţii naţionale.