Sacrificiu de Adrian Păunescu

Un fapt interesant despre poezia „Sacrificiu” de Adrian Păunescu este că aceasta a fost interpretată în diferite variante muzicale de către artiști români. Una dintre cele mai cunoscute este versiunea cântată de Maria Tănase, care a adaptat poezia într-un cântec popular românesc intitulat „Sărută-mă și taci”.

Melodia a devenit foarte populară în România în anii ’50 și a adus o contribuție importantă la promovarea culturii populare și a poeziei lui Adrian Păunescu. De asemenea, poezia a fost adaptată în diverse variante muzicale, atât în genul muzicii ușoare, cât și în cel al muzicii de cameră sau al operetei. Această adaptare muzicală a poeziei a reușit să transmită emoțiile și sentimentele poetului într-un mod diferit și a adus o contribuție importantă la popularizarea operei sale.

---

În toată existenţa omenească
nu a existat zidire durabilă
dacă în ea nu a fost zidită o femeie.

Rezumat extins la poezia Sacrificiu de Adrian Păunescu

Poezia „Sacrificiu” scrisă de Adrian Păunescu este o descriere poetică a sentimentului de dăruire totală pentru cel iubit, sacrificiul pe care-l facem pentru a ne păstra fidelitatea faţă de persoana iubită.

În prima strofă, poetul descrie cum „arzând de iubire”, este pregătit să facă orice sacrificiu pentru a-şi păstra fidelitatea faţă de persoana iubită. El vorbeşte despre cum îşi poate oferi propria viaţă în schimbul iubirii sale.

În a doua strofă, autorul vorbeşte despre cum sacrificiul său este necondiţionat şi despre cum acesta este inspirat de frumuseţea şi de nobilul sentiment al iubirii. El descrie cum iubirea îl face să simtă o pasiune şi o devotament faţă de persoana iubită care depăşeşte orice limită.

În a treia strofă, poetul se concentrează asupra simbolurilor de sacrificiu şi de iubire pe care le-a întâlnit în natură. El vorbeşte despre cum sacrificiul şi iubirea sunt prezente în întreaga natură, în păsări care-şi hrănesc puii şi în plante care îşi oferă flori şi fructe.

În final, autorul exprimă sentimentul de dăruire totală şi de sacrificiu pentru cel iubit şi subliniază faptul că acesta este o condiţie necesară pentru a păstra iubirea vie şi autentică. Poezia se încheie cu un vers care subliniază importanţa sacrificiului şi a iubirii autentice, „Te iubesc cu bucuria iubirii mele / Şi cu dăruirea sacrificiului meu”.

În general, poezia „Sacrificiu” este o descriere poetică a sentimentului de dăruire totală şi de sacrificiu pe care-l facem pentru a păstra fidelitatea faţă de persoana iubită. Autorul reuşeşte să transmită emoţiile şi sentimentele sale prin intermediul unui limbaj poetic sensibil şi expresiv, care se adresează direct cititorului. Mesajul poeziei este acela că iubirea autentică necesită un sacrificiu şi o dăruire totală şi că acestea sunt valorile autentice ale unei relaţii de iubire.