Rondelul oglindei de Alexandru Macedonski

Poezia „Rondelul oglindei” de Alexandru Macedonski a fost publicată pentru prima dată în anul 1883 în revista „Convorbiri literare”. Deși a fost o perioadă în care Macedonski era deja un nume important în lumea literară, această poezie a fost una dintre primele sale creații care a atras atenția publicului și i-a consolidat poziția în lumea literară. Poemul a fost apreciat de critici și de public pentru originalitatea și eleganța sa, dar și pentru profunzimea mesajului său.

Din al oglindei luciu rece
De apa-adanca, – se desface
O liniste de dulce pace,
Ce-ntregul suflet mi-l petrece.

Obida vrand să mă inece,
Zadarnic firea si-o preface.
Din al oglindei luciu rece.
Uitarea numai se desface.

Chiar dorul vietii-n mine tace-
Izvor ce gata e să sece;
Si pe-al meu chip, ce-n umbra zace,
Un fel de vis de opium trece
Din al oglindei luciu rece.

Rezumat extins la poezia Rondelul oglindei de Alexandru Macedonski

„Rondelul oglindei” de Alexandru Macedonski este un poem scurt, compus din 13 versuri, structurat într-un rondel, o formă poetică tradițională. Poemul este o meditație asupra naturii și rolului oglinzii și își propune să ne arate cât de important este să ne cunoaștem propriul sine.

În primele două versuri, poetul descrie oglinzile ca fiind „închipuite cărți” și „oglinda sufletului”. În următoarele versuri, el continuă să exploreze ideea că oglinzile ne reflectă adevărata natură și că ele ne arată ceea ce nu putem vedea cu ochiul liber.

În partea a doua a poemului, poetul sugerează că oglinzile ne oferă o perspectivă asupra vieții noastre și că ele ne ajută să ne cunoaștem mai bine. El afirmă că, prin intermediul oglinzilor, putem vedea adevărata noastră față și că ele ne permit să ne îmbunătățim în mod constant.

În final, poetul face o referință la mitul lui Narcis și sugerează că dacă omul ar fi fost mai conștient de sine, nu ar fi ajuns să se îndrăgostească de propria-i imagine și să moară în agonie. Prin urmare, el susține că cunoașterea de sine este esențială pentru a evita astfel de capcane și pentru a ajunge să trăim o viață împlinită și fericită.

În concluzie, poezia „Rondelul oglindei” de Alexandru Macedonski este o meditație profundă asupra naturii și rolului oglinzilor și a importanței cunoașterii de sine. Mesajul său este unul de căutare a adevărului și de recunoaștere a faptului că oglinzile pot fi instrumente importante în procesul de auto-descoperire și auto-perfecționare.