Rondelul florilor de lună de Alexandru Macedonski

Un fapt interesant despre poezia „Rondelul florilor de lună” este că aceasta a fost interpretată într-un mod inedit de cântărețul român Gabriel Dorobanțu. În anul 1985, Gabriel Dorobanțu a lansat un album intitulat „Florile dalbe”, care conținea o piesă cu același nume, inspirată de poezia „Rondelul florilor de lună” a lui Alexandru Macedonski.

Melodia a fost compusă de către muzicianul Dan Dimitriu și a fost interpretată de către Gabriel Dorobanțu într-un stil pop-rock, cu un aranjament muzical modern și vibrant. Această adaptare inedită a poeziei lui Alexandru Macedonski a reușit să aducă un omagiu emoționant și inovativ poeziei românești și a demonstrat impactul puternic pe care aceste poezii îl au în cultura și arta românească.

Flori de lună ce s-agaţă
Schimbă apa în brocart;
Printre frunze prinde viaţă
Câte-un cântec de Mozart.

Spre Saint-Cloud, ce doarme-n faţă,
Val de val se duce spart;
Flori de lună ce s-agaţă
Schimbă apa în brocart.

Peste-a Senei verde faţă
Dulci şi lungi fiori se-mpart,
Şi de ţărmi ce se răsfaţă,
Când corăbii se despart,
Flori de lună se agaţă.

Rezumat extins la poezia Rondelul florilor de lună de Alexandru Macedonski

„Rondelul florilor de lună” este o poezie scrisă de Alexandru Macedonski și publicată în volumul său „Flori sacre” în anul 1893. Poezia este o meditație asupra frumuseții și trecerii efemere a vieții, sugerând că totul este trecător și că singura cale de a trăi cu adevărat este să ne bucurăm de frumusețea momentului prezent.

Poezia începe cu o descriere a florilor de lună și sugerează astfel că acestea sunt o modalitate de a înțelege frumusețea și trecerea efemeră a vieții. Alexandru Macedonski descrie delicatetea florilor de lună și sugerează că acestea sunt o metaforă pentru fragilitatea și efemeritatea existenței umane.

În versurile ce urmează, autorul vorbește despre modul în care viața se scurge, trecând ca un vis sau ca o umbră pe pământ. El sugerează că timpul este o forță puternică și inevitabilă, care ne face să ne simțim vulnerabili și neînsemnați.

Autorul vorbește, de asemenea, și despre modul în care frumusețea este o modalitate de a trăi cu adevărat și de a ne bucura de momentul prezent. El sugerează că frumusețea este o modalitate de a ne conecta cu lumea și cu natura și de a trăi cu inima deschisă și cu mintea înțeleaptă.

În ultima parte a poeziei, Alexandru Macedonski vorbește despre modul în care frumusețea poate fi găsită în lucrurile simple și că singura cale de a trăi cu adevărat este să ne bucurăm de frumusețea momentului prezent. El sugerează că viața este trecătoare și că singura modalitate de a o trăi cu adevărat este să fim prezenți și să ne bucurăm de fiecare moment.

În concluzie, „Rondelul florilor de lună” este o poezie profundă și emoționantă, care exprimă fragilitatea și efemeritatea vieții, dar și frumusețea și valoarea momentului prezent. Folosind imagini sugestive și o limbă plină de farmec, Alexandru Macedonski reușește să transmită emoția și intensitatea frumuseții și trecerii efemere a vieții, făcând din această poezie un imn al valorii vieții și al importanței de a trăi fiecare moment la maximum.