Recrutul de George Coşbuc

Un fapt interesant despre poezia „Recrutul” de George Coșbuc este că ea a fost inspirată de experiențele personale ale autorului în timpul serviciului militar. Coșbuc a fost încorporat în armată în timpul studiilor sale și a petrecut un an într-o cazarmă militară. Acestă experiență a influențat profund poezia sa și a oferit o perspectivă realistă și autentică asupra vieții soldatului.

De asemenea, poezia „Recrutul” a fost una dintre primele creații literare care au explorat subiectul serviciului militar obligatoriu și a condiției soldatului în literatura română. Prin această poezie, George Coșbuc a reușit să aducă în atenția publicului o temă importantă și actuală a societății românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea.

În plus, poezia „Recrutul” a fost apreciată și pentru abordarea sa nonconformistă a subiectului militar, care de obicei era prezentat într-o manieră idealizată și glorificatoare în acea perioadă. Coșbuc a prezentat o imagine realistă și detaliată a vieții soldatului, evidențiind atât aspectele pozitive, cât și cele negative ale acestei experiențe.

În concluzie, poezia „Recrutul” de George Coșbuc este una dintre cele mai importante creații literare ale literaturii române, abordând cu sensibilitate și realitate tema serviciului militar obligatoriu și a condiției soldatului.

---

Eu o las în sama ta –
Am să plec! şi parcă-mi moare
Inima, se rupe-n mine!
Nu de voi, tu ştii de cine!
Şi mă doare,
De-aş ţipa.
 
Omul fără de noroc
Tot cu răul se-ntâlneşte –
Tu-mi eşti frate dintr-o mamă,
Mă iubeşti! ţi-o las în samă,
Mi-o păzeşte
Ca de foc!
 
Vei vedea-o pe la hori.
Să n-o laşi la vino încoace –
Stai cu ea, ce ştii tu-i spune,
Dar cu capul mi te pune
Să n-o joace
Alţi feciori.
 
Tu s-o joci, dar mai aşa!
Liniştit, cum joci pe-o soră,
Să n-o strângi prea mult la tine,
Că ea, biata, de ruşine
Mai mult horă
N-ar juca.
 
Tu o vezi şi n-o înţelegi;
De-o cuprinzi, ea ştie una:
Moartă-n braţe ţi se lasă,
Dar de ciudă plânge-acasă,
Plânge-ntruna
Zile-ntregi.
 
Calea ei să n-o colinzi
– De-i vedea-o la fântână,
Treci şi las-o în bună pace,
Nu glumi, că ei nu-i place.
Nici de mână
Să n-o prinzi!
 
Ea va zice tot ce vrei;
O dezmierzi şi nu te vede,
O săruţi şi-i pare bine.
Ah, dar crede-mă pe mine
Şi nu-i crede
Vorba ei!
 
Ce folos ai tu c-o strângi?
Simţi tu că pe ea o doare?
Vezi, nici eu n-o strâng, de frică:
Ea-i atât de subţirică,
Ca pe-o floare
Poţi s-o frângi.
 
Dac-o fi pe drum, tu treci;
Zi că eşti grăbit, şi-o lasă,
Să n-asculţi orice să-ţi spună.
Şi-un gând rău să nu te puie
Pân-acasă
S-o petreci.
 
Nu ştii cât îi faci de rău!
Mă-sa îi rea şi nu o crede,
Şi-o primeşte de pe-afară
Cu bătăi şi cu ocară,
Cât ce-o vede
C-un flăcău!
 
Dar te uită să ştii ce-i
Pe la casa lor! De iese,
Ori de intră oarecine!
Tu să ştii pe cel ce vine
Mai adese
Pe la ei!
 
Ea, cu părul gălbior,
Naltă, zugrăvită-ntreagă,
Când îşi mlădie trupşorul!
A ursit-o în faşe dorul
De-a fi dragă
Tuturor!
 
De-i vedea pe cineva
Pe la ei, în fapt de seară,
Prinde-l într-adins, ca-n glumă:
Frânge-i gâtul şi-l sugrumă,
Ca pe-o fiară –
Nu-l cruţa!
 
Şi-apoi lasă să fie-al meu,
De-i păcat! La judecată
Eu voi merge pentru tine!
Eu dau sama! şi pe mine
Să mă bată
Dumnezeu!
 
Poartă-i grija! Tot a mea
S-o găsesc, tot dor să-mi poarte!
Dar de nu-i păzi-o bine,
Ţi-ai găsit duşman în mine,
Căci fac moarte
Pentru ea!

Rezumat extins la poezia Recrutul de George Coşbuc

Poezia „Recrutul” de George Coșbuc este o creație poetică care explorează viața și condiția soldatului în timpul serviciului militar obligatoriu. Autorul prezintă o imagine realistă și detaliată a acestei experiențe, evidențiind dificultățile, suferințele și speranțele acestui tânăr care își începe cariera militară.

Poezia începe cu prezentarea recrutului, care se îndepărtează de casă și de cei dragi pentru a merge la armată. Coșbuc descrie detaliat sentimentele acestui tânăr, evidențiind frica, anxietatea și neliniștea pe care le resimte în fața necunoscutului și a schimbărilor ce vor urma.

Autorul descrie apoi viața recrutului în cazarma militară, unde acesta își petrece majoritatea timpului său. Coșbuc subliniază dificultățile și suferințele acestui tânăr, precum regimul strict, munca grea și stresul psihologic, dar și momentele de umor și camaraderie cu colegii de armată.

Poezia „Recrutul” este o creație poetică profundă, care explorează aspecte complexe ale vieții soldatului, precum libertatea, responsabilitatea, camaraderia și sacrificiul. Autorul subliniază importanța acestei experiențe pentru formarea caracterului și a valorilor morale, dar și pentru apărarea țării și a libertății sale.

Această poezie a fost publicată în 1896, într-o perioadă în care serviciul militar obligatoriu era o instituție importantă în România. Poezia a fost apreciată de public și de criticii literari ai vremii pentru realismul și autenticitatea sa, precum și pentru mesajul puternic și actual despre viața și condiția soldatului în armată.