Un fapt interesant despre poezia „Rana” de Grigore Vieru este că aceasta a fost scrisă în anul 1972 și a fost inclusă în volumul său de poezii intitulat „Muguri noi”, publicat în anul 1973. Poezia a devenit foarte populară în rândul cititorilor și a fost recunoscută ca una dintre cele mai reprezentative poezii ale lui Grigore Vieru, care exprimă durerea și suferința provocate de o rănătură în inimă.
De asemenea, poezia a fost inclusă în manualele școlare și a contribuit la formarea și consolidarea identității culturale moldovenești și românești, în special în mediile tinerilor și a intelectualilor. Poezia „Rana” este considerată una dintre cele mai triste și emoționante poezii scrise de Grigore Vieru și a fost adesea citată ca exemplu al talentului său poetic și al sensibilității sale emoționale.
Dar rana mea a-ngheţat.
S-a preschimbat
Într-un ochi glacial
Care vede.
În nopţi gălăţene
Se uită la mersul
Lunii pe Cer,
La frăţia universală
A stelelor.
A rămas jos, pe zăpezi,
Roşia rănii umbră: celălalt
Ochi cu care privesc,
Înlăuntrul fiinţei,
Mersul măreţ al Dunării,
Frumuseţea Carpaţilor,
Splendorile Patriei mele.
Zăpezi se vor topi.
Va ninge din nou,
Alte pete roşii de sânge
Vor privi din zăpezi
Spre un alt viitor.
După numărul lor
Vom şti
Câţi români
În Ţară-au rămas
Şi câtă Basarabie
Acasă-a ajuns.
Rezumat extins la poezia Rana de Grigore Vieru
Poezia „Rana” de Grigore Vieru este un poem liric care exprimă durerea și suferința provocate de o rănătură în inimă.
În prima strofă, poetul descrie o rănătură în inima sa, care îl face să sufere și să plângă. El simte că această durere este foarte greu de suportat și își exprimă neputința în fața acestei situații.
În a doua strofă, poetul descrie originea acestei dureri, care este adesea cauzată de dragostea neîmpărtășită sau de dezamăgirea în iubire. El simte că aceasta este o durere profundă, care poate să îi zdruncine întreaga ființă și să îi afecteze încrederea și speranțele pentru viitor.
În strofa a treia, poetul își exprimă dorința de a se vindeca și de a uita această durere, dar simte că aceasta este o sarcină dificilă și că poate dura mult timp până când va fi capabil să depășească această suferință.
În ultima strofă, poetul își exprimă speranța că va găsi în cele din urmă pacea și fericirea, dar simte că aceasta poate fi o luptă dificilă și că trebuie să fie puternic și să persevereze pentru a-și depăși durerea.
În concluzie, poezia „Rana” de Grigore Vieru este o mărturie a suferinței și durerii provocate de o rănătură în inimă. Poezia exprimă trăirile intense ale unui om care simte că a fost rănit profund și că trebuie să lupte pentru a-și vindeca rana. De asemenea, poetul își exprimă speranța că va găsi în cele din urmă pacea și fericirea, dar simte că acest lucru poate fi o luptă dificilă și că trebuie să fie puternic și să persevereze pentru a-și depăși durerea.
Informatii aditionale despre Grigore Vieru
Vezi aici toate lista la toate poeziile lui Grigore Vieru pe povesti-online.com. Citeste mai mult despre Grigore Vieru pe Wikipedia.
Grigore Vieru a fost un poet român din Republica Moldova. În 1993 a fost ales membru corespondent al Academiei Române. Printre cele mai populare poezii: Nu am, moarte, cu tine nimic, Scrisoare din Basarabia, Mama, Cămășile, Mulțumim pentru pace, Tu iarbă, tot ai mamă?, Făptura mamei, Eminescu, Buzele mamei, Vreme de război.