Un fapt divers interesant despre fabula „Presura” de Alecu Donici este că aceasta a inspirat o serie de picturi și desene de-a lungul timpului.
De exemplu, în anul 1963, artistul plastic român Ion Țuculescu a creat o serie de picturi în ulei pe pânză inspirate de această fabulă, reprezentând peisaje rustice și oameni muncitori care împart presura. Picturile lui Țuculescu sunt recunoscute pentru stilul lor expresionist și pentru abordarea lor puternic simbolică.
De asemenea, fabula a fost ilustrată în diferite cărți și reviste pentru copii, contribuind la popularitatea și prestigiul literaturii românești pentru copii.
Această fabulă clasică este considerată o poveste atemporală, care ne învață să apreciem munca și să ne asumăm responsabilitatea pentru ceea ce facem. De-a lungul anilor, aceasta a continuat să inspire și să influențeze artiști și scriitori din întreaga lume, fiind considerată una dintre cele mai importante și apreciate fabule ale literaturii românești.
În adâncă liniştire,
La revărsatul de zor,
Presura, cu glas din fire
De abia răsunător,
Cânta plină de simţire
Către bunul ziditor!
Iară când măritul soare
Ca un mire mult dorit,
Bucurând toată suflarea
S-a ivit la răsărit
Şi când lumea salutare
Îi depunea prin cântare,
Atunci presura tăcea.
Însă o privighetoare
Ce mai de mult o ştia,
I-a şi făcut întrebare:
De ce tace?
– Nu cutez,
Zise presura-n durere,
Cu glasu-mi fără putere
Soarele să salutez.
Dar cu nespusă plăcere
Eu vă binecuvântez!
Aşa şi eu mă căinez
Că n-am talentul poeziei:
Să cânt unirea României.
Rezumat extins la fabula Presura de Alecu Donici
Fabula „Presura” de Alecu Donici este o poveste moralizatoare despre valoarea muncii și importanța responsabilității.
În această fabulă, doi vecini împart o presură, dar unul dintre ei este leneș și nu își face treaba corespunzător. În cele din urmă, vecinul leneș își dă seama că a greșit și își asumă responsabilitatea pentru munca sa, fapt care îl face să se simtă mai bine și să fie apreciat de ceilalți.
Fabula „Presura” ilustrează astfel importanța responsabilității și a muncii. Vecinul leneș înțelege că este important să își facă treaba corespunzător și să își asume responsabilitatea pentru munca sa, pentru a fi apreciat de ceilalți și pentru a se simți împlinit.
Fabula ne învață astfel să apreciem munca și să ne asumăm responsabilitatea pentru ceea ce facem, pentru a fi apreciați și pentru a ne simți împliniți.
Un fapt divers interesant despre această fabulă este că ea a fost publicată pentru prima dată în anul 1844 în revista literară „Doina”, fiind una dintre cele mai cunoscute și apreciate fabule ale lui Alecu Donici. Fabula a fost adaptată în diferite forme de artă, precum teatru și film, și este frecvent citită și studiată în școlile din România.
De asemenea, fabula a fost tradusă în mai multe limbi străine, contribuind la popularitatea și prestigiul literaturii românești în întreaga lume. Aceasta este o fabulă clasică cu o morală puternică, care ne învață să apreciem munca și să ne asumăm responsabilitatea pentru ceea ce facem.
Informatii aditionale fabule de Alecu Donici
Alecu Donici, sau Alexandru Donici a fost un poet fabulist roman basarabean. Debuteaza cu traduceri din Puschin si Kralov. Donici a avut un deosebit spirit de observatie, criticand in fabulele sale, pe exemplul unor animale, moravurile proaste in societatea umana. In creatia sa sunt populare fabulele: Antereul lui Arvinte, Musca la arat, Racul, Broasca si stiuca, Doi câini.