Un fapt interesant despre poezia „Presimţire” de Vasile Alecsandri este că aceasta a fost publicată pentru prima dată în anul 1844, în volumul „Poezii de Vasile Alecsandri”, alături de alte poezii celebre ale autorului, cum ar fi „Hora Unirii” şi „Miezul iernii”.
De asemenea, poezia „Presimţire” a fost interpretată şi pusă în valoare prin diferite moduri artistice, precum adaptări muzicale şi interpretări teatrale.
În plus, poezia „Presimţire” este considerată una dintre cele mai frumoase şi mai reprezentative creaţii ale romantismului românesc, fiind un exemplu de exprimare a stărilor emoţionale profunde şi a reflectării asupra vieţii şi a trecutului.
A Italiei libertate
Va insufla o nouă viaţă
Legioanelor uitate
De la Dunărea măreaţă.
Şi-n curând ginta latină
Răsări-va ca un soare,
Acoperind cu-a sa lumină
Celelalte mari popoare.
– Spune-mi, inimă ferice,
Pentru ce tresari cu fală?
Pentru ce răsuni aice
De-o cântare triumfală?
Trista lume-acum îţi pare
Luminoasă şi-nflorită;
Presimţi tu vreo soartă mare
Pentru ţara mea iubită?
– Dar! o scumpă prevestire
Vine-n taină de-mi şopteşte
Că-a românilor mărire
Azi în lume se urzeşte;
Rezumat extins la poezia Presimţire de Vasile Alecsandri
Poezia „Presimţire” de Vasile Alecsandri este o creaţie romantică ce transmite o stare de melancolie şi nostalgie. Poezia este structurată în trei strofe, fiecare dintre ele conţinând patru versuri.
În prima strofă, poetul descrie un peisaj de toamnă în care frunzele sunt uscate şi cad pe pământ, iar păsările îşi iau zborul către alte ţinuturi. Această imagine sugerează un sfârşit şi o separare, simbolizând dorul şi melancolia pe care poetul le resimte.
În a doua strofă, poetul exprimă faptul că el simte ceva ce nu poate fi definit, o presimţire sau un presentiment. Această presimţire este asociată cu o tristeţe profundă şi o dorinţă de a se lăsa în voia ei. Poetul foloseşte o metaforă puternică, comparându-şi sufletul cu o barcă care pluteşte pe marea agitată a vieţii.
În ultima strofă, poetul face referire la trecut şi la amintirile care îi vin în minte. El simte că aceste amintiri se estompează şi îşi doreşte să le păstreze, să le înregistreze undeva pentru a nu le pierde. Poetul se teme că va uita şi că totul va dispărea în uitare.
În final, poezia „Presimţire” de Vasile Alecsandri transmite o stare profundă de tristeţe şi dor, dar în acelaşi timp de frumuseţe şi poezie. Poezia este o reflexie asupra vieţii şi a trecutului, sugerând că uneori este nevoie să ne oprim şi să ne lăsăm purtaţi de emoţii pentru a ne reaminti de ce este cu adevărat important.
Informații adiționale despre Vasile Alecsandri
Vezi aici toate lista la toate poeziile lui Vasile Alecsandri pe povesti-online.com. Citeste mai mult despre Vasile Alecsandri pe Wikipedia.
Vasile Alecsandri – poet, prozator și dramaturg ce provine dintr-o familie boierească. Grațios și echilibrat, discret, atent la armonia ansamblului și fin cizelator de imagini surprinse fugitiv în evanescența anotimpurilor (Iarna, Sania, Malul Siretului), sensibil la farmecul naturii adevarate, dar și la sugestiile rafinate ale unui obiect de artă.
Ce influenta a avut poezia Presimţire de Vasile Alecsandri
„Poezia „Presimţire” de Vasile Alecsandri a avut o influență semnificativă în literatura română, fiind considerată o capodoperă a romantismului românesc. Această poezie a contribuit la consolidarea stilului romantic în literatura română și a avut un impact notabil asupra dezvoltării poeziei romantice în secolul al XIX-lea.
Prin intermediul temelor romantice, precum iubirea neîmplinită, dorul și frumusețea naturii, Vasile Alecsandri a inspirat alți poeți să exploreze astfel de subiecte în creațiile lor. Poezia sa a fost apreciată pentru expresivitatea și sensibilitatea sa, influențând stilul poetic al multor alți scriitori români.
De-a lungul timpului, „Presimţire” a fost studiată în școli și a rămas o operă de referință în literatura română, având un impact durabil asupra culturii literare române.”
