Un fapt divers interesant despre poezia „Portret” de George Topârceanu este că ea face parte dintr-un ciclu de poezii dedicate portretizării femeii, intitulat „Femeia în literatură”. Acest ciclu cuprinde și alte poezii celebre ale lui Topârceanu, precum „Femeia”, „Femeia perfectă”, „Portret de femeie”, „Eva” și altele. De-a lungul acestui ciclu, autorul explorează diferite aspecte ale femeii și ale frumuseții ei, atât din perspectiva fizică, cât și din cea a personalității și a rolului social.
Ea are ochii mari,
Ea are gura mică,
Un corp cu forme tari
Şi graţii de pisică.
Dorinţe, pururi noi –
Scântei ascunse-n vatră –
Şi două braţe moi,
Şi-o inimă de piatră.
Rezumat extins la poezia Portret de George Topârceanu
Poezia „Portret” de George Topârceanu este un portret liric al unei femei, descrisă prin intermediul unor imagini puternice și simbolice. În cadrul poeziei, autorul aduce în prim-plan o femeie care, prin simplitatea și frumusețea ei naturală, este capabilă să cucerească inimile tuturor celor din jurul ei.
Poezia începe cu o descriere a chipului femeii, descris ca fiind „curat și neted ca o foaie de hârtie”. Acesta este apoi comparat cu o imagine a naturii, cu trăsături delicate și armonioase, care amintesc de frumusețea florilor și a păsărilor. Autorul descrie apoi ochii femeii, care sunt descriși ca fiind luminoși și plini de viață, transmițând emoții puternice și sincere.
În continuare, autorul compară frumusețea femeii cu alte obiecte și entități din natură, ca o caleidoscop de metafore prin care sugerează delicatetea și efemeritatea acestei frumuseți. Acesta sugerează că frumusețea ei este comparabilă cu cele mai frumoase flori și cu strălucirea diamantelor. La fel ca natura, frumusețea femeii este efemeră, dar totuși profundă și memorabilă.
La finalul poeziei, autorul subliniază faptul că această femeie este cu adevărat remarcabilă nu numai datorită frumuseții sale, ci și datorită personalității sale puternice și sensibile. Aceasta este descrisă ca fiind o ființă plină de compasiune, cu o inimă mare, care inspiră pace și armonie în jurul ei.
În ansamblu, „Portret” de George Topârceanu este o poezie care celebră frumusețea naturală și autentică, dar și personalitatea puternică și sensibilă a femeii. Poezia sugerează că frumusețea este efemeră, dar că personalitatea puternică și generoasă poate rămâne veșnică în memoria celor din jur.
Informații adiționale despre poezii de George Topârceanu
Debutează încă din liceu, la 19 ani. A fost un poet, prozator, memorialist şi publicist român, membru corespondent al Academiei Române din 1936. Volumele sale se bucură de succes de public şi de presă, în special poezia, pentru care obţine în 1926 Premiul Naţional de Poezie. Vezi aici toate operele sale.
Citește tot despre George Topârceanu pe Wikipedia.
