Poeţii de Grigore Vieru

Un fapt interesant despre poezia „Poeţii” de Grigore Vieru este că aceasta a fost scrisă în anii ’80, în timpul regimului comunist din Republica Socialistă Sovietică Moldovenească. Deşi erau impuse numeroase restricţii asupra libertăţii de exprimare şi a opiniilor politice, Grigore Vieru a reuşit să transmită un mesaj puternic de libertate şi de respect pentru valorile morale şi spirituale.

Poezia a fost apreciată de publicul larg şi de criticii literari deopotrivă, datorită mesajului său puternic şi universal. Aceasta a fost inclusă în numeroase antologii de poezie românească şi moldovenească şi este considerată un exemplu de valoare literară şi estetică.

În plus, Grigore Vieru, autorul acestei poezii, este considerat unul dintre cei mai importanţi poeţi contemporani din Republica Moldova. Opera sa este caracterizată de o abordare simplă, dar profundă a subiectelor universale, precum dragostea, viaţa, moartea şi libertatea. Stilul său poetic este influenţat de folclorul şi tradiţiile moldoveneşti, îmbinând elemente de romantism şi modernism pentru a crea un stil unic şi distinctiv.

În concluzie, poezia „Poeţii” de Grigore Vieru este o capodoperă a literaturii moldoveneşti, reuşind să transmită un mesaj puternic şi universal de libertate şi respect pentru valorile morale şi spirituale, în ciuda restricţiilor impuse de regimul comunist din acea perioadă.

---

Poeţii sunt copiii naturii.
Nimic mai trist, mai dureros
Decât poetul
Rămas orfan de mamă.
În locul versului ce n-a
Venit, iubita vine
Decât cântecul şi mai frumoasă.
În locul fratelui ce te-a
Trădat, alt frate vine.
Dar cine,
Cine-n locul ei
Să vină ar putea –
În locul mamei?!
În lipsa de cuvânt,
Cum spune cântăreţul,
Poetul îşi lasă capul
Pe umăr.
E-atâta linişte-n casa mumei,
Că se-aude în jur murmurând
Plânsetul humei.

Rezumat extins la poezia Poeţii de Grigore Vieru

„Poeţii” este o poezie de Grigore Vieru, poetul moldovean contemporan, în care acesta evidenţiază rolul esenţial pe care îl au poeţii în viaţa societăţii şi în menţinerea valorilor morale şi spirituale.

În poezia „Poeţii”, autorul începe prin a prezenta poeţii ca fiind „cei care văd lumina în întuneric”, făcând aluzie la faptul că poeţii reuşesc să descopere frumuseţea şi sensul vieţii, chiar şi în cele mai dificile momente. Poeţii sunt descrişi ca fiind „răspânditori de suflet şi de aripi”, adică persoane care au capacitatea de a inspira şi de a motiva oamenii să îşi depăşească limitele şi să atingă ceea ce părea imposibil.

În continuare, autorul evidenţiază că poeţii au rolul de a păstra şi promova valorile morale şi spirituale, de a „închide poarta răului” şi de a „deschide poarta binelui”. Ei sunt descrişi ca fiind „leagănele cântării”, adică persoane care aduc bucurie şi încântare prin creaţiile lor, şi „solii speranţei”, adică persoane care aduc speranţă şi încredere în viitorul lumii.

De-a lungul poeziei, autorul face referire la importanţa poeziei şi a creativităţii în general, sugerând că acestea au capacitatea de a transforma lumea şi de a aduce fericire şi împlinire în viaţa oamenilor. Poezia se încheie cu o invitaţie pentru cititorii săi de a se alătura poeţilor şi de a contribui la menţinerea valorilor morale şi spirituale în lume.

„Poeţii” este o poezie profundă şi emoţionantă, care subliniază importanţa poeţilor şi a creativităţii în viaţa umană. Mesajul său puternic şi universal rămâne relevant şi astăzi, inspirând oameni din întreaga lume să îşi urmeze visurile şi să lupte pentru ceea ce este corect şi moral.