Ploaia de stele de Fraţii Grimm

În varianta originală a poveștii, numită „Die Sterntaler” (Copila cu stelele), personajul principal este un copil sărac, nu o fetiță, iar povestea se concentrează pe actele sale caritabile, în loc să se concentreze pe aventurile sale pentru a returna stelele în cer.

De asemenea, în varianta originală, personajul primește ajutor de la o serie de personaje, inclusiv de la o femeie bătrână care îi oferă haine și mâncare, și de la un tânăr care îi dă un acoperiș deasupra capului. Frații Grimm au modificat povestea pentru a face-o mai atractivă și mai ușor de înțeles pentru publicul larg.

---

Era odată o fetiţă căreia îi muriseră mama şi tata şi ea rămăsese aşa de săracă, încât nu mai avea nicio cămăruţă unde să locuiască, nici un pat unde să doarmă, în sfârşit, nimic altceva decât hainele de pe ea şi bucăţica de pâine pe care unii trecători miloşi i-o dădeau din când în când. – Ploaia de stele de Fraţii Grimm

Ea era însă o fetiţă bună şi credincioasă. Şi, cum era părăsită de toată lumea, plecă, cu Dumnezeu în gând, pe câmp, la voia întâmplării. La un moment dat se întâlni cu un om sărac care-i spuse:

– Dă-mi şi mie ceva de mâncare, sunt mort de foame. Ea îi dădu ultima bucăţică de pâine ce-o avea la ea, apoi zise: „Dumnezeu să te binecuvinteze”, şi plecă mai departe.

În drum întâlni un copil care-i spuse:

– Mi-e tare frig la cap, dă-mi ceva să mă acopăr. Fetiţa nu stătu mult pe gânduri, îsi luă căciuliţa de pe cap şi i-o dădu.

Şi iar apăru un copil gol-goluţ, tremurând de frig. Îi dădu hăinuţa ei şi plecă mai departe. Ajunse într-o pădure pe înserat; o femeie sărmană veni la ea şi fetiţa îi dădu şi cămăşuţa pe care o mai avea, gândind: „E noapte, nu mă vede nimeni, pot să stau şi dezbrăcată”.

Şi, cum stătea ea aşa, deodată văzu deasupra capului o ploaie de stele care, când cădeau pe pământ, se prefăceau în monezi de aur. Din cer îi căzu la picioare o tunică ţesută din fir de aur şi un inel preţios. Ea îmbrăcă tunica, îşi puse inelul pe deget, apoi începu să adune monedele de aur; deveni, astfel, foarte bogată şi trăi apoi în belşug şi fericire toată viaţa.

Rezumat extins la povestea Ploaia de stele de Fraţii Grimm

„Ploaia de stele” este o poveste scurtă scrisă de Frații Grimm, despre o fetiță care găsește o ploaie de stele căzute pe pământ și pornește într-o călătorie pentru a le returna în cer.

În poveste, o fetiță obișnuită găsește o ploaie de stele căzute pe pământ. Ea își dă seama că ele trebuie să fie returnate în cer și decide să pornească într-o călătorie pentru a le duce înapoi. Pe drum, ea se întâlnește cu o serie de personaje, inclusiv cu o femeie veche care îi dă un covor fermecat și cu un tânăr care îi oferă ajutorul său.

După o serie de aventuri, fetița ajunge la poarta cerului, dar este oprită de un gardian care îi spune că nu poate intra pentru că nu are nimic de oferit. Cu ajutorul covorului fermecat, fetița plantează un seminței de floare, care crește imediat și produce flori și fructe de aur. Acestea îi impresionează pe gardienii cerului și îi permit fetiței să urce pe scară și să le înmâneze stelele înapoi.

Povestea are o serie de teme centrale, inclusiv curajul, perseverența și bunătatea. De asemenea, ea subliniază importanța valorilor și a darurilor oferite altora, precum și a ajutorului neașteptat din partea străinilor. În plus, povestea subliniază puterea plantelor și a naturii de a ajuta și de a îmbunătăți viața oamenilor.

„Ploaia de stele” este o poveste frumoasă și inspirațională, care încurajează cititorii să persevereze în fața dificultăților și să ofere ajutor și bunătate altora, indiferent de cine sunt.