Un fapt divers interesant despre poezia „Plângerea ţării” de Vasile Alecsandri este că aceasta a fost compusă în timpul Revoluției de la 1848, care a avut loc în Europa în acea perioadă, și care a avut un puternic impact asupra vieții și operei poetului.
Poezia a fost publicată în 1850, în volumul „Doine și Lăcrimioare”, și a devenit una dintre cele mai cunoscute creații literare ale lui Vasile Alecsandri. De asemenea, poezia a fost recitată de-a lungul timpului la diferite evenimente și ceremonii naționale, devenind un simbol al luptei pentru libertate și independență a națiunii române.
Frunză verde de negară,
Vai! sărmană biata ţară,
Cum te-ajunge focul iară!
Ruşii vin, te calicesc,
Nemţii te batjocoresc
Şi ciocoii te hulesc!
Nu mi-e ciudă de străini,
Cât de pământeni haini,
Că tu dragă le-ai fost mumă
Şi ei singuri te sugrumă!
Nu mi-e ciudă de muscali,
Nici de nemţii bocăncari
Cât mi-e ciudă de ciocoi
Că te lasă la nevoi
De ţipă sufletu-n noi.
Frunză verde de neghină,
Vai ş-amar de-a ta grădină!
Cea grădină cu flori plină!
Cum o calcă, cum o strică
Nişte iezme fără frică!
Cum îi smulge florile
Şi-i pradă rodurile!
Frunză verde de mohor,
Vai de sânu-ţi plin de dor,
Cât e el de hrănitor
Şi la iepe căzăceşti,
Şi la câini flămânzi nemţeşti,
Şi la pilafgii turceşti,
Şi la râme ciocoieşti!
Sărăcuţ de maica mea,
Cui a fi milă de ea?
Sărăcuţ de locul meu,
Când l-a scăpa Dumnezeu?
Hai, copii, la cei stejari
Să tăiem niscaiva pari,
Ţara să ne-o ţărcuim
Şi de iezme s-o ferim!
Rezumat extins la poezia Plângerea ţării de Vasile Alecsandri
Poezia „Plângerea ţării” este o creație literară a poetului Vasile Alecsandri, care explorează tema durerii și suferinței națiunii române sub stăpânirea străină. În poem, autorul descrie suferința și disperarea poporului român, care se simte încălcat și umilit de către dușmanii săi.
Poezia începe prin a prezenta imaginea unei ţări care plânge într-un câmp întins, simbolizând suferința națiunii române. Această imagine este asemănată cu o mamă care își plânge copilul pierdut, subliniind astfel dorința de libertate și independență a poporului român.
Vasile Alecsandri descrie cum poporul român se simte dezamăgit și trădat de cei care îi conduc. El compară conducătorii țării cu păsările de pradă, care se hrănesc cu sângele și suferința poporului lor. De asemenea, autorul subliniază și suferința femeilor, care sunt violate și umilite de către invadatorii străini.
În finalul poeziei, Vasile Alecsandri își exprimă dorința de libertate și independență a poporului român, care trebuie să lupte pentru a-și recăpăta demnitatea și suveranitatea. Autorul subliniază că această luptă trebuie să fie una susținută și hotărâtă, deoarece numai prin unitate și sacrificiu, poporul român își poate recăpăta libertatea și independența.
Poezia „Plângerea ţării” este o creație literară profund emoționantă, care exprimă durerea și suferința poporului român sub stăpânirea străină. Această poezie este una dintre cele mai importante creații literare ale lui Vasile Alecsandri și reprezintă un simbol al luptei pentru libertate și independență a națiunii române.
Informații adiționale despre Vasile Alecsandri
Vezi aici toate lista la toate poeziile lui Vasile Alecsandri pe povesti-online.com. Citeste mai mult despre Vasile Alecsandri pe Wikipedia.
Vasile Alecsandri – poet, prozator și dramaturg ce provine dintr-o familie boierească. Grațios și echilibrat, discret, atent la armonia ansamblului și fin cizelator de imagini surprinse fugitiv în evanescența anotimpurilor (Iarna, Sania, Malul Siretului), sensibil la farmecul naturii adevarate, dar și la sugestiile rafinate ale unui obiect de artă.
Ce influenta a avut poezia Plângerea ţării de Vasile Alecsandri
Poezia „Plângerea ţării” de Vasile Alecsandri a avut o influență semnificativă în literatura și cultura românească. Această poezie reprezintă un exemplu important al romantismului în literatura română, iar temele sale, precum dragostea de patrie și suferința națională, au resonat puternic în inimile cititorilor și au contribuit la consolidarea conștiinței naționale române.
Influența lui Alecsandri ca poet și patriot a fost considerabilă, și aceasta a fost reflectată în poezia sa „Plângerea ţării”. Versurile sale au reușit să exprime în mod profund sentimentele și aspirațiile naționale ale românilor în perioada sa și au fost o sursă de inspirație pentru alți scriitori și poeți. Poezia a contribuit la întărirea identității culturale a românilor și la promovarea ideilor de unitate și independență națională într-o perioadă în care România se confrunta cu dificultăți politice și sociale.
În plus, „Plângerea ţării” a rămas o parte importantă a patrimoniului literar românesc și este studiată și apreciată și în prezent, fiind considerată una dintre operele clasice ale poeziei românești. Această poezie continuă să influențeze literatura, cultura și gândirea națională din România și rămâne un simbol al dragostei și devotamentului față de patrie.
