George Cosbuc

Un fapt divers interesant despre poezia „Pierde-vară” de George Coșbuc este acela că aceasta a inspirat compozitori și muzicieni din întreaga lume. Cântecul „Toamnă, toamnă, frunze ruginii”, compus de G. Vancu și interpretat de Horia Moculescu, a devenit unul dintre cele mai cunoscute și iubite cântece de toamnă din România. De asemenea, versurile poeziei au fost utilizate și în alte cântece populare, inclusiv în cântecul „Autumn Leaves”, interpretat de Nat King Cole și în piesa „L’automne est malade” a artistului francez Jacques Brel. Astfel, poezia „Pierde-vară” de George Coșbuc a devenit o sursă de inspirație pentru artiști și muzicieni din întreaga lume și a devenit o capodoperă a poeziei românești de inspirație populară.


Frunziş al pădurii bătrâne,
Doineşti, o tovarăşe-al meu!
Doineşte şi vântul prin grâne,
Iar apa-n izvoare murmură
Şi spune tot, tot spune din gură,
Tot spune mereu.
 
Sub paltin aici e răcoare,
Ies umbre pe dealuri şi pier,
Născute din dungi plutitoare
De nori ce-n grăbire s-adună
Pe munţi, aurită cunună
La margini de cer.
 
Mă uit la vulturul din zare
Cum zboară puternic şi lin,
Acum e cât corbul de mare,
Cât pumnul abia, cât albina,
Şi-n urmă-l înghite lumina
Din largul senin.
 
S-aude pe coasă cum sună
Ciocanul; pe margini de râu
Poporul de pasări s-adună.
E cântec de luncă, pe creste;
Flăcăi ce cosesc, şi neveste
Prin lanuri de grâu.
 
Iar norii-şi tot schimbă făptura,
Se zbuciumă într-înşii arătări –
Îşi cască balaurii gura;
Văd cuiburi de pajuri măiestre,
Şi roibii cei fără căpestre
Din smârcuri de mări.
 
Prin mare trec zmeii cu-notul;
Şi, iată-l, târând un copac
Piticul cu barba cât cotul,
Ies scroafele-mării cu puii,
Şi sparge-nchisorile Gruii
Bătrânul Novac.
 
Văd Lupul din basme, cu laba;
Zmeoaice, şi codu ce-l rod.
Pe Greul-pământului baba
Cu vrăji-l ucide-ntr-o luncă,
Şi uite, Cal-galben s-aruncă,
Iar zmeu-i sub pod.
 
Frumoasă-mi răsare-o Ileană,
Şi cântă-n cosiţa ei flori.
Văd zânele goale-n poiană,
Scăldându-se ascunse-n pădure,
Când vine-un voinic să le fure
Cămăşile-n zori…
 
Dar iată-l cu galbene plete,
Frumos, să-l ucidă de drag
La sân îndrăgitele fete –
Copilul, născut, al tăcerii,
Ce-ţi vine prin liniştea serii
Şi-ţi şede pe prag.
 
Prin iarba-nspicată el vine
Ieşit de sub mucede stânci;
Tiptil se strecoară spre mine
Şi capul din iarbă şi-l scoate,
Dar iute s-azvârle pe coate
Şi-aşteaptă pe brânci.
 
Soseşte, s-apleacă de-aproape,
Iar frunţile noastre s-ating;
O pânză eu simt pe pleoape,
Părând d-un păianjen ţesută.
Şi-n urmă pe ochi mă sărută,
Iar ochii-mi se sting.
 
Mi-e teamă să-l sperii; şi-alene,
Vrând ochii de vrajă să-i scap,
Mă-ncerc să duc mâna spre gene.
El simte, ştrengarul, se-ntinde
Şi mâna cu zâmbet mi-o prinde,
Mi-o pune sub cap.
 
Şi-n palme-ascunzând obrăjorii
Se pierde prin naltul porumb –
S-amestecă dealul şi norii
Şi-n noapte pământul se-ncheagă:
Simt, parcă, topindu-se întreagă,
Făptura-mi de plumb.
 
Iar vântul doineşte prin grâne;
Doineşte tovarăşul meu,
Frunzişul pădurii bătrâne,
Iar apa din vale murmură
Şi spune, tot spune din gură,
Tot spune mereu.

Rezumat extins la poezia Pierde-vară de George Coşbuc

Poezia „Pierde-vară” de George Coșbuc este o creație poetică în care autorul descrie schimbările pe care le aduce toamna și felul în care acestea afectează natura și oamenii.

În prima strofă, autorul vorbește despre faptul că toamna aduce cu ea un vânt rece, care bate peste dealuri și văi și schimbă frumusețea naturii. El descrie cum frunzele se usucă și cad, iar păsările își pregătesc zborul către sud, într-un tablou poetic plin de nostalgie și melancolie.

În a doua strofă, autorul descrie efectele pe care le are toamna asupra oamenilor și asupra vieții lor. El vorbește despre cum viața se schimbă odată cu trecerea anotimpurilor, iar oamenii se pregătesc să-și ia rămas bun de la vara și să facă față iernii care vine.

În a treia strofă, autorul vorbește despre frumusețea toamnei și despre cum aceasta poate fi apreciată și admirată în ciuda faptului că aduce cu ea schimbări și încetinirea naturii. El descrie frumusețea frunzelor colorate și a cerului senin de toamnă, sugestivă a unei liniști binevenite și contemplative.

În concluzie, poezia „Pierde-vară” de George Coșbuc este o creație poetică în care autorul explorează natura trecătoare a vieții și schimbarea continuă a anotimpurilor. El surprinde cu acuratețe frumusețea melancolică a toamnei și efectele sale asupra naturii și a oamenilor, exprimând în același timp nostalgia și dorul de ceea ce a fost și nu va mai fi. Această poezie rămâne una dintre cele mai iubite și apreciate creații ale lui George Coșbuc și un exemplu deosebit al poeziei românești de inspirație populară.

Informații adiționale despre poezii de George Coșbuc

George Coșbuc închină fiecărui anotimp măcar câte o poezie (Noapte de varăVaraÎn miezul veriiIarna pe uliță). Coșbuc a păstrat spiritul autentic românesc în balade, prin prezentarea momentelor nunții (Nunta Zamfirei) sau prin viziunea asupra morții (Moartea lui Fulger). 

Aflati mai mult despre George Coșbuc pe Wikipedia

Ce influenta a avut poezia Pierde-vară de George Coşbuc

Poezia „Pierde-vară” de George Coșbuc a avut o influență semnificativă în literatura română datorită următoarelor aspecte:

  1. Imagini poetice bogate: Poezia este celebră pentru utilizarea unor imagini poetice bogate și a limbajului vivid, ceea ce a inspirat alți poeți să dezvolte imaginații și expresii similare în propriile lor opere.
  2. Explorarea temei naturii: Coșbuc a abordat în poezia sa relația omului cu natura și a subliniat frumusețea și trecerea timpului într-o manieră sensibilă. Această temă a influențat și alți poeți care au continuat să exploreze conexiunea dintre om și natură.
  3. Folosirea folclorului: Coșbuc a incorporat elemente din folclorul românesc în poezia sa, în special prin utilizarea unor expresii și simboluri specifice. Această practică a avut un impact semnificativ asupra modului în care folclorul a fost integrat în literatura română ulterioară.
  4. Rezistența culturală și identitatea națională: În perioada sa, Coșbuc a fost un apărător al culturii românești și a identității naționale. Poezia sa a avut un impact în sensul consolidării sentimentului de apartenență națională și a spiritului de rezistență în fața influențelor străine.
  5. Inspirarea generațiilor de cititori: Poeziile lui George Coșbuc au fost și continuă să fie parte a învățământului în școli și sunt studiate de elevi. Aceasta a contribuit la perpetuarea influenței sale asupra literaturii române și la inspirarea viitoarelor generații de cititori și scriitori.

În concluzie, poezia „Pierde-vară” de George Coșbuc a avut o influență semnificativă asupra literaturii și culturii române, prin intermediul limbajului său poetic expresiv și a temelor abordate, precum natura, folclorul și identitatea națională.