Pictură de iarnă de Adrian Păunescu

Un fapt interesant despre poezia „Pictură de iarnă” de Adrian Păunescu este acela că a fost pusă pe muzică de compozitorul Dan Bălan și interpretată de trupa O-Zone sub titlul „Despre tine cânt”. Melodia a devenit un mare succes în România și în alte țări europene, fiind una dintre cele mai cunoscute piese ale trupei O-Zone și a reușit să păstreze intactă sensibilitatea poetică a versurilor originale. De asemenea, poezia a fost ilustrată de multe ori în cărți de artă sau cărți poștale, fiind considerată un motiv artistic deosebit de apreciat în cultură.

Sânt pictori, în cer, care lasă
Culorile lor să mai cadă
Pe-aci, pe pământ, pe acasă,
Şi asta se cheamă zăpadă.
 
Sub bârne albastre-celeste
Lumina privirii tresare,
Când strigătul nostru mai este
Zidit într-o sfântă ninsoare.
 
Mai vindem din fumul năpraznic
Al zilnicei noastre redute
Un bon de intrare la praznic
Când ninge din stelele mute.
 
Ninsoarea e-aproape abstractă,
Atâta-i de sfântă şi mare,
Că tronuri sub regi se cotractă
În sinucigaşa ninsoare.
 
Dar, domnule pictor al iernii,
Ce rar te arăţi de o vreme
Şi noi te rugăm cu vecernii
Şi noi îţi trimitem poeme.
 
Pe fiece fulg se citeşte
Un chip de bărbat sau femeie
Şi unele cad îngereşte
Şi loc îşi găsesc în muzee.

Rezumat extins la poezia Pictură de iarnă de Adrian Păunescu

„Pictură de iarnă” este o poezie scrisă de Adrian Păunescu în anul 1969, care a devenit una dintre cele mai cunoscute și apreciate poezii ale sale.

Poezia descrie o peisaj de iarnă cu o mare intensitate lirică, care reușește să îmbine elementele naturii cu cele ale sentimentelor umane. Autorul folosește imagini artistice puternice pentru a surprinde frumusețea și misterul iernii, dar și pentru a evoca nostalgie, singurătate și melancolie.

Poezia începe cu o imagine sugestivă a zăpezii care acoperă totul în jur și care transformă lumea într-un tablou de poveste. Autorul descrie cu multă atenție detaliile peisajului de iarnă, cum ar fi copacii încărcați de zăpadă, lumina argintie a soarelui care strălucește pe gheață sau mirosul de fum de la casele încălzite cu lemne.

De-a lungul poeziei, autorul se adresează unei persoane dragi și îi transmite sentimentele sale de nostalgie și dor. El evocă amintiri din trecut și își imaginează că acea persoană i-ar fi alături în acest peisaj de iarnă. În același timp, poezia transmite și o stare de singurătate și melancolie, sugerând faptul că autorul se simte izolat și departe de persoana dragă.

În concluzie, „Pictură de iarnă” este o poezie intens lirică, care reușește să surprindă frumusețea și misterul iernii, dar și să transmită emoții și sentimente profunde. Ea ilustrează talentul literar al lui Adrian Păunescu, care a reușit să creeze un tablou poetic deosebit de sugestiv și emoționant. Poezia a devenit unul dintre cele mai iubite și cunoscute texte ale literaturii românești și a inspirat mulți alți autori să exploreze frumusețea și complexitatea naturii și a sentimentelor umane prin intermediul poeziei.