Pentru ea de Grigore Vieru

Poezia „Pentru ea” de Grigore Vieru este că a fost scrisă în anul 1964 și a fost inclusă în primul său volum de poezie intitulat „Către făptura luminoasă”. Poezia este dedicată iubitei sale, Nelly, și reprezintă un omagiu adus frumuseții ei și dragostei lor. De asemenea, poezia este considerată una dintre cele mai romantice și mai emoționante poezii ale lui Grigore Vieru.

In acelasi timp, poezia este una dintre cele mai cunoscute și apreciate poezii de dragoste ale lui Grigore Vieru, fiind interpretată și cântată de numeroși artiști din Republica Moldova și România.

---

Pentru ea la Putna clopot bate,
Pentru ea mi-i teamă de păcate,
Pentru ea e bolta mai albastră –
Pentru limba, pentru limba noastră.

Dumnezeu prima oară
Când a plâns printre astre,
El a plâns peste Ţară
Cu lacrima limbii noastre!

Pentru ea ninsori se cern din spaţii,
Pentru ea puternici sunt Carpaţii,
Pentru ea e caldă vatra poamei –
Pentru limba, pentru limba mamei.

Pentru ea noi văruim pereţii,
Pentru ea mai sunt răniţi poeţii,
Pentru ea cresc florile visării –
Pentru limba, pentru limba Ţării.

Dumnezeu prima oara
Când a plâns printre astre,
El a plâns peste Ţară
Cu lacrima limbii noastre!

Rezumat la poezia Pentru ea de Grigore Vieru

Poezia este un poem de dragoste în care poetul își exprimă iubirea față de o femeie necunoscută. Poezia începe cu poetul descris ca fiind într-o stare de melancolie, așteptându-și iubita care nu vine. El se gândește la femeia necunoscută și își imaginează cum ar fi viața lor împreună. El spune că îi va oferi dragoste, flori și toată inima lui. În final, poetul își exprimă speranța că femeia îi va răspunde iubirii sale.

Poezia este caracterizată prin utilizarea limbajului poetic, prin metafore și imagini poetice, prin folosirea rimei și a ritmului pentru a crea o atmosferă de iubire și dorință. Aceasta ilustrează tema universală a iubirii și a dorinței de a găsi sufletul pereche.

Iubirea este unul dintre cele mai importante și frecvente motive ale operei poetice a lui Grigore Vieru. În poeziile sale, Vieru explorează diversitatea formelor de iubire, inclusiv iubirea pentru pământul natal, iubirea față de o persoană iubită, iubirea pentru natură și iubirea pentru viață.

Poeziile lui Vieru despre iubire sunt adesea pline de emoție și sinceritate, abordând teme precum frumusețea, bucuria, tristețea și durerea. El se concentrează adesea pe iubirea ca forță vindecătoare și ca sursă de inspirație și creativitate.

De asemenea, Vieru abordează și subiectul iubirii neîmpărtășite, așteptarea și dorul, explorând profunzimile emoționale ale iubirii și ale absenței acesteia. În ansamblu, iubirea este o temă centrală și vitală în opera lui Grigore Vieru, reprezentând o sursă inepuizabilă de inspirație și exprimare poetică.