„Fables” (Fabulele) este o colecție de fabule scrise de Jean de La Fontaine în secolul al XVII-lea, care utilizează animale ca personaje pentru a transmite învățături morale. „Păgânul și idolul de lemn” este una dintre aceste fabule.
În fabulă „Păgânul și idolul de lemn”, un păgân își fabrică propriul idol din lemn și îi oferă acestuia tot ce poate. Cu toate acestea, când păgânul se confruntă cu dificultăți, idolul de lemn nu poate face nimic pentru a-l ajuta. Învățătura morală a fabulei este că idolii de lemn nu pot oferi nicio protecție reală sau ajutor atunci când oamenii se confruntă cu adevăratele probleme și provocări ale vieții.
Fabula subliniază importanța concentrării asupra lucrurilor cu adevărat valoroase și renunțarea la lucrurile materiale superficiale.
Un om, păgân din vremurile vechi,
Ţine-n cămin un zeu de lemn, din cei
Ce sunt mai surzi ca surzii, chiar dacă au urechi.
Îi aducea, ca jertfă, mereu boi rotofei,
Încununaţi cu falnice cununi,
Şi aştepta, la rândul său, minuni.
Dar în zadar, căci idolul de lemn
Nici nu se sinchisea să-i dea un semn
– Comoară, moştenire, noroc sau alt hatâr –
Fiind mai îndărătnic decât e un catâr.
Ba, când cădeau, adesea, prin ţarini ploi cu grindini,
Îi prăpădeau recolta tot lui, mai pretutindeni.
Ci el, uitând păţaniile,
Nu contenea cu daniile.
Dar mâniat, odată, cumplit, ca un balaur,
Îl face bucăţele cu un par,
Găsindu-i burdihanul ticsit cu bani de aur…
– Cât te-am cinstit cu jertfe pe altar,
Un crăiţar nu mi-ai adus, măcar.
Deci, nu mai ai ce căuta, preasfinte,
În casa mea, de astăzi înainte!
Un necioplit sălbatic şi fără pic de minte
Sau tu, un zeu semeţ, mi-i tot atâta:
Din voi nu scoate omul ceva decât cu bâta!
Rezumat extins la fabula Păgânul și idolul de lemn de La Fontaine
Fabula „Păgânul și idolul de lemn” de La Fontaine prezintă povestea unui păgân care se închina unui idol de lemn, rugându-se în fața acestuia și oferindu-i daruri. Un preot i-a spus că idolul este doar o simplă statuie de lemn și nu poate face nimic pentru el. Păgânul nu a crezut și a continuat să se închine idolului. În cele din urmă, idolul a fost distrus într-un incendiu și păgânul a realizat că preotul avea dreptate și că ar trebui să se închine unui Dumnezeu adevărat.
Această fabulă transmite ideea că oamenii ar trebui să se închine unui singur Dumnezeu și să nu ofere închinare idolilor și obiectelor făcute de mână. De asemenea, fabula subliniază importanța discernământului și a ascultării de vocea rațiunii, în detrimentul credinței neîntemeiate și a tradițiilor moștenite.
Această fabulă este una dintre cele mai populare din colecția lui La Fontaine și a fost inspirată de o farsă populară în timpul lui Ludovic al XIV-lea, care consta în a juca o glumă pe cineva prin înlocuirea unei statui de lemn cu un om de carne și oase.
Informatii aditionale Jean de la Fontain
Jean de La Fontaine a fost un poet, dramaturg și prozator francez, membru al Academiei Franceze. A rămas cunoscut în istoria literaturii îndeosebi pentru fabulele sale.
Prin intermediul fabulelor, La Fontaine a criticat moravurile sociale din Franța în timpul absolutismului și a demascat cu mult umor și vervă viciile claselor dominante necruțându-l nici pe rege și nici pe curtenii săi, ca în „Greierele și furnica”, „Corbul și vulpea”, „Lupul și mielul” etc. Eroii din fabulele sale, care aparțin lumii animaliere și regnului vegetal, personificând tipuri și caractere, reprezintă diferite aspecte ale vieții sociale din Franța acelui timp.
