Un fapt divers interesant despre poezia „Ora razleață” de Tudor Arghezi este că aceasta a fost scrisă în perioada când autorul era întemnițat în penitenciarul Văcărești din București, între anii 1918 și 1920. Arghezi a fost închis din motive politice și a petrecut aproape doi ani în închisoare.
În această perioadă dificilă din viața sa, Tudor Arghezi a continuat să scrie poezie și să-și exprime gândurile și sentimentele prin intermediul cuvintelor. „Ora razleață” este una dintre poeziile pe care le-a scris în închisoare și reprezintă o reflecție asupra timpului și a libertății pierdute, dar și o meditație asupra lumii și a existenței umane.
E către seară. Zarea stă grămadă
Și goii arbori parcă vor să cadă.
Adorm și-n sus și-n jos, în lac,
Dormind și lacul parcă de un veac.
Străbuni, strămoși din zeci de neamuri,
Copacii au rămas doar trunchiuri între ramuri,
Giganți în ruină: un trecut,
Morți în picioare-ntregi, cum au crescut.
Nedeslușită, umbra te-mbie și te cere.
Singurătate, ceață și tăcere.
Rezumat extins la poezia Ora razleața de Tudor Arghezi
Poezia „Ora razleață” de Tudor Arghezi este un text profund și meditativ care explorează concepte precum timpul, viața și efemeritatea existenței umane. Această poezie poate fi interpretată ca o contemplare a efemerității vieții și a faptului că timpul trece inevitabil, aducând cu el schimbări și transformări.
Poezia începe prin a prezenta imaginea unei ore „razleațe,” sugerând că viața noastră este asemănătoare cu această oră, trecând rapid și fără oprire. Tudor Arghezi folosește limbaj poetic pentru a ilustra fragilitatea și scurtimea existenței umane. El subliniază că toate lucrurile din lume, indiferent cât de importante sau de mărunte, sunt afectate de trecerea inexorabilă a timpului.
Autorul face referire la o serie de imagini, cum ar fi „culorile sfintelor icoane” și „îngerii trăsnind cu potcoavele,” pentru a sugera că chiar și aspectele spirituale și transcendentale ale vieții sunt supuse legii timpului și schimbării. Acest aspect adaugă o dimensiune profundă și filozofică poeziei.
Pe măsură ce poezia avansează, Tudor Arghezi exprimă un sentiment de nostalgie și de regret pentru trecutul care a dispărut ireversibil. El sugerează că timpul trece, dar nu uităm niciodată experiențele și amintirile trecutului.
„Ora razleață” este, în esență, o meditație asupra trăirilor și a conștiinței umane în fața efemerității vieții și a trecerii timpului. Autorul ne invită să reflectăm asupra valorii fiecărui moment și să fim conștienți de frumusețea și fragilitatea existenței noastre.
În concluzie, „Ora razleață” de Tudor Arghezi este o poezie profundă care explorează teme precum timpul, viața și efemeritatea umană. Ea ne îndeamnă să fim conștienți de trecerea inexorabilă a timpului și să prețuim fiecare moment al existenței noastre.
Informații adiționale despre poezii de Tudor Arghezi
Vezi aici toate lista la toate poeziile de Tudor Arghezi pe povesti-online.com. Citește mai mult despre Tudor Arghezi pe Wikipedia.
Tudor Arghezi a debutat în anul 1896, publicând versuri în revista Liga Ortodoxă, condusă de Alexandru Macedonski cu pseudonimul „Ion Theo”.
