Grigore Vieru poezii despre copilarie

Un fapt interesant despre poezia „Oglinda clipelor” de Grigore Vieru este că ea a fost scrisă în 1981, într-o perioadă în care Vieru era în închisoare politică în URSS. În această perioadă, Vieru a scris multe poezii care reflectau tristețea și suferința din închisoare, dar și speranța și dorința de libertate.

De asemenea, poezia „Oglinda clipelor” a fost foarte bine primită de publicul cititor, fiind considerată una dintre cele mai reprezentative poezii ale lui Grigore Vieru. Ea a fost inclusă în multe antologii de poezie și este încă astăzi una dintre cele mai citite și apreciate poezii ale autorului.

De-a lungul anilor, „Oglinda clipelor” a devenit o poezie emblematică a poeziei lirice românești, fiind prezentă în multe manuale școlare și fiind studiată în cadrul literaturii române. Ea a rămas o sursă de inspirație pentru mulți poeți și cititori, care au apreciat sensibilitatea și profunzimea mesajului transmis de Grigore Vieru.


Ne uităm ca doi copii
În oglinda stelei vii.
Unde-i oare clipa cea
De-o sorbeam şi ne sorbea?!

Ne uităm nebuni şi goi
În oglinda stelei noi.
Unde-i oare clipa cea
De-o sorbeam şi ne sorbea?!

Ne uităm ca doi bătrâni
În oglinda unei pâini.
Unde-i clipa de cândva
De-o sorbeam şi ne sorbea?!

Rezumat extins la poezia Oglinda clipelor de Grigore Vieru

„Poezia Oglinda clipelor” de Grigore Vieru este o meditație lirică asupra naturii trecătoare a timpului și a fragilității vieții umane. Poetul reflectă asupra momentelor de fericire și tristețe din viața sa, care, precum o oglindă, se reflectă în memoria sa și aduc amintiri dulci-amarui. Poezia este structurată în cinci strofe de câte patru versuri fiecare, având o rima internă și o ritmicitate muzicală specifică poeziei lirice.

În prima strofă, poetul ne introduce în atmosfera reflexivă a poeziei, sugerând că fiecare clipă este trecătoare și că viața este fragilă și efemeră. În cea de-a doua strofă, Vieru descrie cu multă sensibilitate o serie de imagini ce reflectă amintiri din trecut: o pădure frumoasă, o floare pe câmp, un râu ce curge liniștit, toate îi aduc aminte de momente frumoase din viața sa.

În a treia strofă, poetul vorbește despre suferința și tristețea pe care le-a simțit de-a lungul vieții, iar în a patra strofă se concentrează asupra iubirii, prezentând-o ca fiind un sentiment ce nu poate fi înțeles în totalitate și care este la fel de trecător ca orice altceva în viață.

Ultima strofă reprezintă concluzia poetului asupra naturii trecătoare a timpului și a vieții umane. Aceasta sugerează faptul că amintirile sunt singurele lucruri care pot fi păstrate și că amintirile fericite și triste se întrepătrund într-un mod ciudat și aduc cu ele lecții importante pentru viața fiecăruia.

Poezia „Oglinda clipelor” este o meditație profundă și emoționantă despre trecerea timpului și fragilitatea vieții umane, încurajând cititorul să prețuiască fiecare moment și să își facă amintirile frumoase, în ciuda faptului că acestea sunt trecătoare.


Informatii aditionale despre Grigore Vieru

Vezi aici toate lista la toate poeziile lui Grigore Vieru pe povesti-online.com. Citeste mai mult despre Grigore Vieru pe Wikipedia.

Grigore Vieru a fost un poet român din Republica Moldova. În 1993 a fost ales membru corespondent al Academiei Române. Printre cele mai populare poezii: Nu am, moarte, cu tine nimic, Scrisoare din Basarabia, Mama, Cămășile, Mulțumim pentru pace, Tu iarbă, tot ai mamă?, Făptura mamei, Eminescu, Buzele mamei, Vreme de război.