Oala de aramă şi oala de lut, Gheorghe Asachi

Un fapt interesant despre poezia „Oala de aramă şi oala de lut” este că aceasta a fost scrisă într-o perioadă în care clasa ţărănească din Moldova se confrunta cu opresiunea și cu sărăcia. Gheorghe Asachi a fost un susținător al drepturilor țăranilor și a scris numeroase poezii și eseuri care promovează justiția socială și drepturile omului.

De asemenea, poezia „Oala de aramă şi oala de lut” a fost apreciată de contemporanii lui Gheorghe Asachi pentru mesajul său puternic și pentru modul în care acesta își exprimă ideile. Poezia a fost un model important pentru poeții români din perioada sa și a influențat puternic literatura română de mai târziu.

În plus, „Oala de aramă şi oala de lut” este considerată una dintre cele mai importante poezii ale lui Gheorghe Asachi și un exemplu remarcabil de poezie angajată, care abordează probleme sociale și politice importante. Poezia a influențat profund literatura și cultura română, fiind apreciată pentru mesajul său profund și emoționant și pentru modul în care acesta reușește să transmită un mesaj puternic despre lupta pentru dreptate și libertate.

---

O zi oala de aramă
Pe-o vecină de lut cheamă,
Ca să facă ambe-un drum.
Însă aceasta au zis: Nu pot;
Las mai bine să m-afum,
Decât să mă stric de tot.

Dar tu în coaste chiar ţestoasă,
Nu ca mine ticăloasă,
Pas ferice-oriunde-i vrea.
La tot felul de-ntâmplare,
Zis-au oala cea mai tare,
Protectoară mi-i ave.

Dac-un lucru colţuros,
Repede sau pre vârtos
Ar umbla ca să te sfarme,
Ver măcar ca să te darme,
Eu la mijloc voi intra
Şi de daună te-oi scăpa.

În asemene parolă,
Dată de-o lucită oală,
Biata oală se încrede,
Lasă vatra şi purcede.
Merg ai noştri călători,
Târâindu-se cu spori,
Dar compania merge slut,
Alt-arama-i şi alta-i lut.

Vrând ii pest-un hop să treacă,
Între sine se tot freacă
Ş-înc-o mie urme nu-s
Ce-n a lor voiaj s-au dus,
Când arama în moale pele
Aşa foarte-un ghiont au dat,
Că-n mănunte hârburele,
Gemând, oala s-au stricat.

Cu acel mai tare foarte
Nu umbla, ci cu mai moale,
De nu vrei acestei oale
S-aibă în urmă trista soarte!

Rezumat extins la poezia Oala de aramă şi oala de lut, Gheorghe Asachi

„Oala de aramă şi oala de lut” este o poezie satirică a lui Gheorghe Asachi, publicată pentru prima dată în anul 1830. Poezia explorează tema inegalității sociale și a relațiilor de putere dintre diferitele clase sociale, prezentând un portret ironic al unui nobil bogat și al unui ţăran sărac.

Poezia începe cu o descriere a oalelor de aramă și de lut, sugerând că acestea sunt un simbol al diferențelor dintre clasele sociale: „Oala de aramă și-o oală de lut/ Săracii una, iar alții… cam mult”.

În continuare, poezia trece la descrierea nobilului bogat, care se bucură de bogăția și puterea sa, sugerând că acesta este un simbol al inegalității sociale și al exploatației: „Cel bogat poate mult, poate fără rușine,/ Cât își pofti și-și închipuie-n minte”.

Cu toate acestea, Asachi sugerează că ţăranul sărac are și el valorile sale, sugerând că acesta este un simbol al demnității și al integrității: „Săracul are-un principiu anume/ De a nu vrea mai mult decât îi trebuie”.

În ultima parte a poeziei, Asachi sugerează că societatea trebuie să lupte pentru justiție și egalitate, sugerând că toți oamenii sunt egali și trebuie să fie tratați ca atare: „Căci totuși, fraților, știți că din om/ Se face numai ceea ce-i dă norocul/ Să fie oală de lut sau oală de aramă”.

În concluzie, „Oala de aramă şi oala de lut” este o poezie satirică și ironică despre inegalitatea socială și exploatarea clasei sărace de către cea bogată. Prin intermediul imaginilor puternice și al versurilor frumos conturate, poezia reușește să transmită un mesaj puternic despre lupta pentru justiție și egalitate, iar acesta este un mesaj actual și astăzi, într-o lume în care inegalitatea socială și exploatarea rămân probleme majore în societate.