O noapte la ţară de Vasile Alecsandri

Una dintre caracteristicile notabile ale poeziei „O noapte la țară” de Vasile Alecsandri este descrierea detaliată a peisajului rural și a vieții la țară. Poetul prezintă imaginea unei lumi idilice, cu natură pitorească, trăsături simple și sincere și un farmec aparte.

Poezia evocă o atmosferă liniștită, plină de armonie și frumusețe, în care oamenii sunt fericiți și mulțumiți de viața lor la țară. De asemenea, se remarcă atenția acordată detaliilor și descrierii culorilor, mirosurilor și sunetelor, ceea ce conferă poeziei o notă de realism și autenticitate.

Frumoasă e câmpia cu dulcea-i liniştire
Pentru acel ce fuge de-a lumii amăgire,
Pentru acel ce caută în rai neînsemnat!
Plăcut, plăcut e ceasul de griji ne-ntunecat,
Şi dulce este viaţa ce curge lin, departe
De-al omenirii zgomot, de-a ei fumuri deşarte!
 
Când inima hrăneşte o tainică dorinţă,
Când omul simte-n sânu-i o crudă suferinţă,
O jale fără margini, un dor fără hotar;
Când zâmbetu-i ascunde ades suspin amar
Şi mintea-i se deşteaptă din vis de fericire,
Pierzând orice credinţă, oricare nălucire,
 
Ferice de acela ce-n tulburare-i poate
Pe-un cal să se arunce şi prin văzduh să-noate,
Păşind peste-orizonuri, zburând peste câmpii.
Ferice care poate, departe de cei vii,
Să uite-a sa fiinţă, să piardă-orice simţire,
Să nu mai facă parte din trista omenire!
 
*
 
Era o noapte lină, o mult frumoasă noapte,
Ce revărsa în lume armonioase şoapte
Şi multe glasuri blânde în inimi deştepta;
O noapte de acele ce nu le poţi uita,
Care aprind în suflet scânteie de iubire
Şi pun pe frunte raze de îndumnezeire.
 
Eram… parcă sunt încă! la oarele acele
Când ochiul străluceşte primblându-se prin stele,
Şi-n toată steaua vede un chip gingaş, slăvit.
Atunci când visul zboară pe ţărm nemărginit,
Când dorul trist uneşte a lui duioase plângeri
Cu sfânta armonie a cetelor de îngeri.
 
Ca lampă aninată la poarta de vecie,
Domnea în dulcea taină a umbrelor făclie,
Vărsând văpaie lină, ce lumea acoperea.
Lumină mângâioasă! în ceruri ea părea
Menită ca să ducă pe căi necunoscute
Dorinţele omenirii în lung deşert pierdute!
 
*
 
Deodat-un glas de înger, o sfântă armonie,
Plutind uşor în aer, ca vântul ce adie,
Se coborî prin stele din leagănul ceresc.
Duios era şi gingaş acordul îngeresc,
Căci inimile noastre săltară mai fierbinte
La dulcele său cântec, l-aceste a lui cuvinte:
 
„Ferice de acela ce cu-o simţire vie
Slăveşte armonie şi-nalta poezie,
Ca dezmierdări plăcute de glas prietenesc.
El poartă pe-a sa frunte un semn dumnezeiesc,
Şi geniul său gustă plăceri încântătoare
Zburând la nemurire ca vulturul în soare;
 
Dar mai ferice încă fiinţa de iubire
Ce simte cu-nfocare a dragostei pornire
Şi ne-ncetat e gata cu drag a să jertfi!
Căci dulce-i pentru altul şi-n altul a trăi,
Şi dulce-i de a zice, când inima jeleşte,
Am o fiinţă-n lume ce ştiu că mă iubeşte!”

Rezumat extins la poezia O noapte la ţară de Vasile Alecsandri

Poezia „O noapte la ţară” este scrisă de Vasile Alecsandri și a fost publicată pentru prima dată în volumul „Doine și lăcrimioare” în anul 1853. În această poezie, poetul descrie o noapte petrecută la țară, într-o casă modestă, alături de câțiva țărani care își petrec timpul jucându-se și cântând. Prin intermediul acestei poezii, Vasile Alecsandri ne prezintă o imagine a vieții rurale, a obiceiurilor și tradițiilor țăranilor.

Poezia este structurată în șase strofe, fiecare având câte patru versuri. Versurile sunt scrise într-un stil simplu și direct, fără a utiliza figuri de stil sau construcții complicate. În fiecare strofă, poetul descrie câte un moment din noaptea petrecută la țară, începând cu momentul când a ajuns în casa țăranilor și terminând cu momentul în care a adormit sub cerul înstelat.

În această poezie, Vasile Alecsandri ne prezintă o imagine a vieții la țară, care este descrisă într-un mod plin de farmec și poezie. Poezia este considerată unul dintre cele mai reprezentative exemple ale creației lirice ale lui Vasile Alecsandri și a fost recitată și cântată de-a lungul timpului în numeroase ocazii și evenimente culturale.