O impresie de Grigore Alexandrescu

Un fapt interesant despre poezia „O impresie” de Grigore Alexandrescu este legat de influența poeziei lui William Wordsworth asupra acesteia. Alexandrescu era familiarizat cu poezia lui Wordsworth și se pare că aceasta l-a influențat în scrierea acestei poezii. În special, se remarcă asemănarea cu poezia „Ode: Intimations of Immortality” a lui Wordsworth, care abordează tema trecerii timpului și a efemerității vieții.

De asemenea, se observă o similitudine cu poezia „Elegy Written in a Country Churchyard” a lui Thomas Gray, care are o tematică similară privind fragilitatea vieții și trecerea timpului. Astfel, se poate spune că poezia „O impresie” este o reflectare a influențelor literare ale lui Alexandrescu, dar și o interpretare personală și profundă a acestor teme universale.

---

Putini erau la numar ostasii României,
Dar când ale lor cete pe luciul câmpiei
Semet înaintara cu pas rasunator,
Din sulite, din coifuri, din armele albite,
Când soarele în unde, în raze aurite,
Lumina îsi rasfrânge pe steagul tricolor,

Când caii, repezi, ageri, cu coame rasfirate,
Cu narile aprinse, cu gurile spumate,
Muscând de neastâmpar zabala ce-i tinea,
Izbind sub ei pamântul si rasuflând omorul,
La sunete de lupta pe câmp îsi luau zborul,
Ca vulturi ce în aer o prada ar vedea,

Si când auzii glasul armatei tunatoare,
Si când vazui silitra de fulger purtatoare
Câmpia, atmosfera de fum întunecând,
Iar printre fum, prin ceata, egretele – albicioase
Miscându-se departe, ca umbre fioroase
Ce ies din întuneric o crima-amenintând,

Electrica schânteie simtii… si bucuria,
Din inima pe chipu-mi suita ca mânia,
Pe fruntea-mi se aprinse, în ochi-mi straluci;
Sub pasurile mele simtii arzând pamântul,
Si vechea stralucire, cu zgomotul, cu vântul,
Iluziei-mi bogate cu fala se ivi.

A! unde e acuma puternica marire
Din vremea când a tarii eroica ostire
În lupte uriase Buzestii comanda,
Când vulturul Daciei cu fruntea-ncoronata,
Si duhul razbunarii cu manta-i sângerata
Da semnul biruintei si calea ne-arata?

Calugarenii înca pastreaza pomenirea
Vitejilor ce-n valea-i aflara nemurirea,
Al faptelor de cinste pret vesnic meritat;
Iar praful ce acolo de vânturi viscoloase
În aer se ridica e pulbere si oase,
Ce tabere dusmane în treacat au lasat.

Spun ca în urma luptei, în Asia bogata,
Daca mahometanii vedeau câteodata
Un armasar ce-n preajma-i cata el sforaind,
Cuprinsi de-adânca spaima ziceau cu-nfiorare,
Ca el a vazut umbra acea îngrozitoare
A lui Mihai Viteazul asupra-le venind.

Asa erau odata românii, dar unirea
Ce le hranea curajul, ce le-nsufla marirea,
Cu vechea simplitate din inimi a lipsit.
A patriei iubire, obiect de ironie,
În veci este pe buza acelui care stie
Cu numele-i sa traga norodul amagit.

Asa în proaste capisti care treceau de sfinte,
Al idolilor preot cu magice cuvinte
Multimii adunate oracole-mpartea:
Oracole viclene de interes dictate,
De înteles lipsite, de patimi explicate,
Si-n care nestiinta neînceatat credea.

Dar tot se aflau înca virtuti, si viitorul
În ele se încrede, asteapta ajutorul
Ce îl aduc la natii barbati mântuitori:
Însusi domnul naturii zisese altadata
Ca pentr-un drept el iarta Gomora vinovata:
Dreptatea si virtutea în ceruri sunt surori.

Iar voi, razboinici tineri, drage batalioane,
Fiice ale acelor vestite legioane,
Care între noroade un nume ne-au lasat,
Voi, caror acest nume e dat el în pastrare,
Cu cinste veti raspunde l-a patriei chemare,
Caci vechiul nostru sânge nu poate fi schimbat.

Rezumat extins la poezia O impresie de Grigore Alexandrescu

Poezia „O impresie” de Grigore Alexandrescu este o meditație poetică asupra efemerității și a trecerii timpului, surprinzând o întâmplare banală, dar profundă din viața autorului. Poezia are o formă fixă, fiind scrisă în strofe de patru versuri, iar tonul este meditativ și melancolic.

În prima strofă, autorul descrie o întâmplare în care a văzut o pasăre care a căzut de pe creanga unui copac, murind în timpul zborului său. Acest moment simplu îl face pe autor să reflecteze asupra fragilității vieții și asupra trecerii timpului.

În a doua strofă, autorul face o paralelă între pasărea moartă și viața omului, sugerând că ambele sunt efemere și că timpul le poate distruge într-o clipă. El sugerează că este important să ne trăim viața cu intensitate și să profităm de fiecare clipă, pentru că nu știm niciodată când timpul se va termina.

În strofa a treia, autorul se referă la trecerea anotimpurilor și la modul în care natura se transformă continuu, sugerând că această schimbare constantă este o lecție de învățat pentru oameni. El sugerează că trebuie să învățăm să ne adaptăm la schimbare și să ne bucurăm de frumusețea lumii în fiecare moment.

În ultima strofă, autorul face o paralelă între pasărea moartă și amintirile noastre, sugerând că acestea sunt la fel de efemere și că trecerea timpului le poate distruge la fel de repede. El sugerează că trebuie să ne bucurăm de fiecare moment al vieții și să păstrăm amintirile cu grijă, pentru că acestea sunt cele care ne definesc ca oameni.

În concluzie, poezia „O impresie” de Grigore Alexandrescu este o meditație profundă asupra efemerității vieții și a trecerii timpului. Autorul reușește să exprime sentimente de melancolie, dar și de înțelepciune, sugerând că viața trebuie trăită cu pasiune și că trecerea timpului trebuie acceptată cu înțelepciune. Poezia este un exemplu al talentului literar al lui Grigore Alexandrescu și demonstrează capacitatea sa de a exprima idei profunde prin intermediul cuvintelor.