Norul de Grigore Vieru

Un fapt interesant despre poezia „Norul” de Grigore Vieru este că aceasta a fost scrisă în timpul unei vacanțe pe litoralul Mării Negre. Se spune că poetul a fost captivat de frumusețea naturală a zonei și a simțit nevoia de a o exprima într-un mod poetic.

De asemenea, poezia a fost publicată pentru prima dată în 1970, în cadrul volumului „Treceți batalioane române Carpații”, și a devenit rapid una dintre cele mai populare și cunoscute poezii ale lui Grigore Vieru.

Poezia „Norul” a fost de asemenea interpretată în diferite moduri de către criticii literari. Unii au sugerat că poezia exprimă o dorință de a scăpa de lumea agitată și de a contempla frumusețea și liniștea naturii, în timp ce alții au văzut-o ca o meditație profundă asupra existenței umane și a relației noastre cu natura.

În prezent, poezia „Norul” este considerată una dintre cele mai reprezentative și cunoscute poezii ale lui Grigore Vieru, fiind frecvent recitată și interpretată în cadrul evenimentelor culturale și artistice. De asemenea, aceasta a inspirat multe lucrări artistice, inclusiv picturi și fotografii, care au încercat să transmită frumusețea și importanța naturii într-un mod vizual.

---

Zici că slobod eşti mata,
Norule!
Dar nu este chiar aşa,
Norule!
Vine vântul de colea,
Norule!
Şi te mână unde vrea,
Norule!
Prin străini, altundeva,
Norule!
Nu te, nu te lăuda,
Norule!

Rezumat extins la poezia Norul de Grigore Vieru

„Norul” este o poezie scrisă de Grigore Vieru, unul dintre cei mai importanți poeți moldoveni. Poezia are ca temă natura și impactul acesteia asupra omului, sugerând că natura poate oferi o alinare și o înțelegere mai profundă a lumii.

În poezie, Vieru descrie un nor care trece pe cer, captivând atenția poetului și provocând o stare de meditație și introspecție. Poetul se bucură de frumusețea și imensitatea naturii, care îi inspiră o stare de contemplare și înțelegere a lumii înconjurătoare. În acest context, poetul se referă la natură ca la un izvor de înțelepciune și inspirație, care îi permite să vadă lumea într-un mod diferit și mai profund.

De asemenea, poezia explorează ideea că natura poate oferi o alinare și o salvare de stresul și tumultul vieții cotidiene. Poetul sugerează că, în fața frumuseții naturale, omul se poate simți mic și vulnerabil, dar în același timp poate găsi un sens și o înțelegere mai profundă a existenței sale.

În final, poezia „Norul” este o meditație profundă asupra frumuseții naturii și a modului în care aceasta poate influența și inspira omul. Vieru explorează teme importante precum contemplarea, introspecția și valorile umane într-un mod sensibil și plin de sensibilitate.

În general, poezia „Norul” este considerată una dintre cele mai frumoase și profunde poezii ale lui Grigore Vieru, cu o încărcătură emoțională puternică și o exprimare poetică plină de sensibilitate și înțelegere a naturii umane.