Noi vrem pământ! de George Coşbuc

„Noi vrem pământ!” de George Coșbuc a fost folosită ca slogan de către mișcările agrare și sociale din România în anii 1920 și 1930. Mesajul poeziei a fost preluat de către muncitorii și țăranii care luptau pentru drepturile lor și a devenit un simbol al luptei pentru justiție socială și pentru egalitatea în fața legii.

Sloganul a fost preluat și de către Partidul Comunist Român în perioada postbelică, ca un simbol al luptei împotriva proprietății private și a capitalismului. De-a lungul timpului, „Noi vrem pământ!” a devenit unul dintre cele mai cunoscute și mai iubite poeme din literatura română, fiind studiat și apreciat pentru mesajul său puternic și pentru rolul său în istoria socială și politică a României.

---

Flămând şi gol, făr-adăpost,
Mi-ai pus pe umeri cât ai vrut,
Şi m-ai scuipat şi m-ai bătut
Şi câine eu ţi-am fost!
Ciocoi pribeag, adus de vânt,
De ai cu iadul legământ
Să-ţi fim toţi câini, loveşte-n noi!
Răbdăm poveri, răbdăm nevoi
Şi ham de cai, şi jug de boi
Dar vrem pământ!
 
O coajă de mălai de ieri
De-o vezi la noi tu ne-o apuci.
Băieţii tu-n război ni-i duci,
Pe fete ni le ceri.
Înjuri ce-avem noi drag şi sfânt:
Nici milă n-ai, nici crezământ!
Flămânzi copiii-n drum ne mor
Şi ne sfârşim de mila lor
Dar toate le-am trăi uşor
De-ar fi pământ!
 
De-avem un cimitir în sat
Ni-l faceţi lan, noi, boi în jug.
Şi-n urma lacomului plug
Ies oase şi-i păcat!
Sunt oase dintr-al nostru os:
Dar ce vă pasă! Voi ne-aţi scos
Din case goi, în ger şi-n vânt,
Ne-aţi scos şi morţii din mormânt;
O, pentru morţi şi-al lor prinos
Noi vrem pământ!
 
Şi-am vrea şi noi, şi noi să ştim
Că ni-or sta oasele-ntr-un loc,
Că nu-şi vor bate-ai voştri joc
De noi, dacă murim.
Orfani şi cei ce dragi ne sânt
De-ar vrea să plângă pe-un mormânt,
Ei n-or şti-n care şanţ zăcem,
Căci nici pentr-un mormânt n-avem
Pământ şi noi creştini suntem!
Şi vrem pământ!
 
N-avem nici vreme de-nchinat.
Căci vremea ni-e în mâni la voi;
Avem un suflet încă-n noi
Şi parcă l-aţi uitat!
Aţi pus cu toţii jurământ
Să n-avem drepturi şi cuvânt;
Bătăi şi chinuri, când ţipăm,
Obezi şi lanţ când ne mişcăm,
Şi plumb când istoviţi strigăm
Că vrem pământ!
 
Voi ce-aveţi îngropat aici?
Voi grâu? Dar noi strămoşi şi taţi
Noi mame şi surori şi fraţi!
În lături, venetici!
Pământul nostru-i scump şi sfânt,
Că el ni-e leagăn şi mormânt;
Cu sânge cald l-am apărat,
Şi câte ape l-au udat
Sunt numai lacrimi ce-am vărsat
Noi vrem pământ!
 
N-avem puteri şi chip de-acum
Să mai trăim cerşind mereu,
Că prea ne schingiuiesc cum vreau
Stăpâni luaţi din drum!
Să nu dea Dumnezeu cel sfânt,
Să vrem noi sânge, nu pământ!
Când nu vom mai putea răbda,
Când foamea ne va răscula,
Hristoşi să fiţi, nu veţi scăpa
Nici în mormânt!

Rezumat extins la poezia Noi vrem pământ! de George Coşbuc

„Noi vrem pământ!” este o poezie scrisă de George Coșbuc, publicată în anul 1907, care transmite un apel pentru dreptate socială și pentru egalitatea în fața legii în România.

Poezia începe cu o descriere a naturii și a frumuseții ei, sugerând că pământul este o resursă valoroasă care ar trebui să fie la dispoziția tuturor oamenilor, indiferent de statutul lor social. Apoi, Coșbuc introduce ideea că există oameni bogați care dețin tot pământul și îl exploatează în detrimentul celor săraci, care nu au nicio putere în societate.

În cea de-a doua strofă, poezia se concentrează asupra inegalităților sociale și asupra nedreptăților din societate. Coșbuc sugerează că oamenii săraci sunt forțați să trăiască în sărăcie și suferință, în timp ce bogații își continuă viața lor luxoasă și neîngrijorată. Poezia sugerează că această situație este una nedreaptă și inacceptabilă și că oamenii ar trebui să se unească și să lupte împotriva ei.

În cea de-a treia strofă, poezia devine mai militantă, sugerând că oamenii ar trebui să se ridice și să lupte pentru a-și revendica drepturile și a-și obține pământul pe care îl merită. Coșbuc îndeamnă la solidaritate și la acțiune, sugerând că doar prin uniune și luptă se poate obține justiție socială și o societate mai echitabilă.

În final, poezia încheie cu un apel către natură și către univers, sugerând că acestea vor răspunde chemării oamenilor și vor ajuta la realizarea dreptății și a egalității în lume.

În general, „Noi vrem pământ!” este o poezie puternică și angajată, care transmite un mesaj de solidaritate și de luptă pentru dreptate socială și egalitatea în fața legii. Este o poezie care a inspirat multe generații de activiști și luptători pentru dreptate socială și care este încă relevantă și astăzi.