Noapte de august de George Topârceanu

• Poezia „Noapte de august” a fost publicată pentru prima oară în anul 1898 în volumul „Din umbra visurilor” al lui George Topârceanu.
• Poezia este un pastel de noapte care surprinde frumusețea și liniștea unei nopți de vară, cu toate elementele sale specifice precum stelele, luna, fântâna, lebedele, adierile de vânt și mirosul de flori.
• În această poezie, Topârceanu ilustrează abilitatea sa de a crea imagini pline de emoție, dar și de a utiliza cuvintele în mod subtil și precis pentru a evoca o anumită atmosferă.
• Poetul folosește tehnici de metaforă și personificare pentru a da viață obiectelor și a crea o lume poetică plină de magie.
• Poezia „Noapte de august” este considerată una dintre cele mai reușite creații poetice ale lui George Topârceanu și este frecvent studiată în cadrul programelor de învățământ.

---

Muza
Ridică-te, poete ! Ia-ti lira si suspină.

Poetul
Dar n-am nici gaz in lampă, nici praf de zacherlină.

Muza
Ridică-te, poete si cîntă cînd îti spun !

Poetul
N-ai prea găsit, o, Muză, momentul oportun !…
Ca fata cînd e prinsă în jbuciumări secrete,
Mă-ntorc si stau o clipă cu fata la părete,
Apoi pe partea dreaptă din nou si iar tresar…
L-am prins ! Am prins dusmanul. Un singur exemplar
Din cîti m-atacă noaptea, cu hotărîrea fermă
Să-mi perforeze toată sărmana epidermă !…
S-a isprăvit cu tine, făptură săltăreată !
Eu nu pot să justific obscura ta vieată,
Ci doar mă uit la tine si indignat mă mir
De unde-ti vin aceste instincte de vampir,
Această-nversunare nebună, fără scop ?
De ce existi ? Si care destoinic Mizantrop
Te-a inventat ?… Răspunde-mi, căci dacă mă decid
Să te trimit ad patres…

Muza
Devii insecticid !
Si stingi într-însul raza eternă de lumină
Ce tremură în toate tiparele de tină,
În forme vii de floare, de om si de insectă…

Poetul
Pe tine nu te muscă….

Muza
Pe mine mă respectă.

Poetul
O, da, tu esti abstractă… Dar eu, sărman poet,
De cîte ori nu blestem că sunt asa concret !
De-as fi si eu ca tine un mit, un artificiu,
As ignora desigur acest infam supliciu.
M-as regăsi cu tine în propriul meu mediu,
As crede că din viată mă aflu în concediu…

Muza
O, mai încet !

Poetul
Răspunde, platonică amantă,
De ce mi-ai pus în mînă o pană diletantă ?

Muza
Să-mbraci în haină nouă simtirea ta bogată,
În versurile tale o inimă să bată
Si lacrimi, din obscura durerii adîncime,
Ca niste diamante sa strălucească-n rime.
Cultivă stilul simplu si epitetul rar,
Apoi, uimit tu însuti, trimite la tipar
O carte amuzantă si plină, ca un stup,
De cugetări subtile…

Poetul
Pardon că te-ntrerup,
Dar simt că iar mă-nteapa…

Muza
In forma ideală,
Impersonal arată-ti durerea personală
Si-n sfera artei pure, uitîndu-te pe tine…

Poetul
Vrei să-m expun amorul si inima-n vitrine ?
Să pîngăresc în lume secretul meu tezaur,
Să-mi trîmbitez iubirea în trîmbite de aur ?
Si cînd în juru-mi creste o larmă ne-ntreruptă
De glasuri de durere si strigăte de luptă, –
Eu să rămîn deoparte, cu ochii cătră stele,
În turnul de ivoriu al visurilor mele ?…
Mai bine piară-n germen imaculatul tom !

Muza
Dar nu uita, poete, că esti poet.

Poetul
Sunt om.

Muza
Pardon ! Te rog, dă-mi voie…

Poetul
Polemică desartă:
Eu simt că iar mă-nteapă !

Muza
Vreau artă pentru artă.

Rezumat extins la poezia Noapte de august de George Topârceanu

Poezia „Noapte de august” de George Topârceanu este o descriere a unei nopți de vară toride, în care protagoniștii sunt greu încercați de căldură și de insomnie. Prin intermediul versurilor, poetul creează o atmosferă de asfixiere și de agitație, în care personajele își doresc cu ardoare să vină răcorirea nopții.

În prima strofă, poetul descrie o noapte sufocantă, în care aerul este greu și păsările dormite pe ramurile copacilor. Personajul principal este trezit din somn de vuietul apei din fântână, iar apoi este martorul unui joc de lumini și umbre, care îi provoacă frisoane.

În a doua strofă, protagonistul își exprimă dorința de răcoare și de alinare, iar apoi își aduce aminte de alte nopți de vară din trecut, petrecute în aer liber, sub cerul înstelat. El își dorește să se simtă din nou liber și să se bucure de frumusețea nopții.

În ultima strofă, poetul descrie o scurtă ploaie de vară, care aduce o ușurare trecătoare. Personajul își dă seama că acest moment de răcorire este temporar și că se va întoarce curând căldura sufocantă.

Poezia „Noapte de august” reprezintă o meditație asupra condiției umane și asupra relației omului cu natura. Prin intermediul versurilor, poetul sugerează că oamenii sunt vulnerabili în fața forțelor naturii și că trebuie să își înțeleagă locul în univers pentru a putea supraviețui și a se bucura de frumusețea lumii înconjurătoare.