Nevoia de ambele mâini de Adrian Păunescu

Poezia „Nevoia de ambele mâini” de Adrian Păunescu a fost citată de președintele american Barack Obama într-un discurs pe tema importanței implicării civice și a participării la procesul democratic. Într-un discurs ținut în 2009 la Universitatea Georgetown, Obama a citat o parte din poezie, afirmând că „trebuie să ne folosim ambele mâini pentru a ne construi viitorul”.

De asemenea, poezia a fost inclusă într-un album muzical intitulat „Om bun” lansat în 1987, care a fost compus și interpretat de Adrian Păunescu și orchestra sa. Albumul conținea mai multe poezii recitate de poet și acompaniate de muzică, inclusiv „Nevoia de ambele mâini”.

Poezia a fost, de asemenea, inclusă într-o antologie de poezie românească intitulată „Roșu și negru” și publicată în SUA în 2015, în care a fost prezentată ca un exemplu deosebit al poeziei lui Adrian Păunescu și a valorilor sale umaniste și sociale.

În general, poezia „Nevoia de ambele mâini” a devenit una dintre cele mai cunoscute poezii ale lui Adrian Păunescu, fiind apreciată pentru mesajul său universal și pentru capacitatea sa de a inspira oamenii să se implice activ în viața socială și politică.

---

A țipat în somn cocoşul,
Vrând găina să-şi dezmierde,
Cade Împăratul Roşu,
Vine Împăratul Verde.

Văleleu, ce surdă luptă,
Ce democraţie spână,
Omul vrea să-i fie ruptă
Totdeauna câte-o mână.

După cum arată fapta,
După cum se-aude tânga,
Stânga a lovit pe dreapta,
Dreapta azi distruge stânga.

N-are nici un rost reproşul,
Suntem condamnaţi a pierde,
După Împăratul Roşu
Vine Împăratul Verde.

Asta-i singura problemă,
Asta-i chestia gingaşă,
Doar culori de pe extremă
Ne devin, la toţi, cămaşă.

N-are nimeni chef să ierte,
Dar păstrați-vă reproșul,
După Împăratul Verde
Poate reveni cel Roșu.

Ca să cumpănim povestea,
Care este prea nebună,
Hai ca mâinile acestea
Să lucreze împreună.

Rezumat extins la poezia Nevoia de ambele mâini de Adrian Păunescu

Poezia „Nevoia de ambele mâini” de Adrian Păunescu este o meditație profundă asupra rolului pe care îl avem în viață și asupra nevoii noastre de a folosi toate resursele pe care le avem la dispoziție pentru a fi cu adevărat înțelepți și pentru a trăi viața la maximum.

În prima strofă, poetul vorbește despre nevoia noastră de a folosi ambele mâini pentru a realiza ceea ce ne dorim. El sugerează că nu trebuie să fim leneși sau să ne băgăm într-un singur proiect, ci să ne concentrăm pe mai multe obiective și să ne folosim toate resursele pentru a atinge aceste obiective.

În a doua strofă, poetul vorbește despre importanța prezentului și sugerează că trebuie să fim prezenți și să ne trăim viața la maximum. El sugerează că trecutul și viitorul sunt doar iluzii, iar prezentul este tot ce avem.

În a treia strofă, poetul vorbește despre importanța învățării și sugerează că trebuie să ne continuăm dezvoltarea și să căutăm mereu noi cunoștințe. El sugerează că nu trebuie să fim mulțumiți cu ceea ce știm deja, ci să ne extindem mereu orizonturile.

În ultima strofă, poetul vorbește despre importanța iubirii și a conexiunii cu ceilalți oameni. El sugerează că suntem cu toții conectați și că trebuie să ne iubim și să ne ajutăm unii pe alții pentru a trăi o viață împlinită și fericită.

În concluzie, poezia „Nevoia de ambele mâini” de Adrian Păunescu este o meditație profundă asupra vieții și a rolului pe care îl avem în ea. Mesajul său este unul universal, valabil pentru orice epocă și cultură, și sugerează că trebuie să folosim toate resursele pe care le avem la dispoziție pentru a fi cu adevărat înțelepți și pentru a trăi viața la maximum.