Nevasta bătută de Vasile Alecsandri

„Povestea nevestei bătute” este o poezie scrisă de Vasile Alecsandri în anul 1844 și publicată în volumul „Doine și lăcrimioare” în 1853. Aceasta este o satiră socială ce denunță violența domestică asupra femeilor și rolul subaltern al acestora în societatea patriarhală a secolului al XIX-lea.

O trăsătură importantă a poeziei este caracterizarea protagonistei prin intermediul contrastului dintre aparența fizică și starea sa interioară. Personajul principal, nevasta bătută, este descrisă ca o femeie frumoasă și supusă, însă, prin intermediul monologului interior, cititorul descoperă adevărata sa suferință și neputință.

Poezia este considerată una dintre primele creații literare care denunță violența domestică, un subiect tabu la acea vreme, și reprezintă o critică la adresa patriarhatului și a societății care accepta aceste comportamente.

Aoleu! mă-mă doare spata,
Că m-a bătut cu lopa-pata.
Sufleţelul cât colea.
Aoleu! mă-mă doare gâtul,
Că m-a bătut rău urâtul.
Sufleţelul cât colea.
Aoleu! mă-mă doare mâna,
Că m-a bătut cu pră-prăjina.

Sufleţelul cât colea.
Aoleu! mi-a-mi-a frânt piciorul,
Că m-a bătut cu to-toporul.
Sufleţelul cât colea.
Aoleu! mă-mă doare şoldul,
C-a dat în mine cu-cu boldul,
Sufleţelul cât colea.

Aoleu! mă-mă doare cotul,
C-a dat cu lemnul ne-netotul.
Sufleţelul cât colea.
Aoleu! mă-mă doare capul
Că m-a lovit cu pro-proţapul.

Rezumat extins la poezia Nevasta bătută de Vasile Alecsandri

„Povestea cu un final neașteptat” din poezia „Nevasta bătută” de Vasile Alecsandri este o satiră la adresa bărbaților care își bat soțiile, dar și la adresa societății care nu face nimic în legătură cu această problemă. Poezia începe cu un soț care se laudă că și-a bătut nevasta, dar ajunge să fie pedepsit de un grup de femei care îl lovesc cu pietre și cu bășici de hârtie. În final, se dezvăluie că soția nu a fost niciodată bătută și că a înscenat totul pentru a-i face pe bărbați să se gândească la modul în care își tratează soțiile.

În poezie, Alecsandri folosește imagini vii și expresive pentru a ilustra violența domestică, dar și pentru a sublinia importanța respectului și a iubirii într-un căsătorie. Poezia reprezintă un mesaj puternic și actual despre nedreptatea și suferința femeilor, dar și despre nevoia de a combate această problemă și de a promova o lume în care femeile sunt tratate cu demnitate și respect.