Neron de Alexandru Macedonski

„Poezia Neron” a fost scrisă de Alexandru Macedonski în anul 1895, fiind inclusă în volumul său de poezii intitulat „Excelsior”. Această poezie face referire la împăratul roman Neron, considerat unul dintre cei mai controversați lideri ai Romei antice.

În poezie, Macedonski îl descrie pe Neron ca fiind un lider crud și plin de cruzime, care a pus foc Romei și a persecutat creștinii. Poetul îl prezintă pe Neron ca fiind un personaj complex, care se luptă cu propriile sale demoni interiori, în timp ce își conduce imperiul cu o mână de fier.

Poezia se concentrează pe latura întunecată a personalității lui Neron, iar versurile sale sugerează că acesta a fost un tiran care a profitat de putere pentru a-și satisface propriile dorințe și obsesii. În același timp, poezia ilustrează modul în care istoria poate fi interpretată în moduri diferite și cum un lider poate fi perceput diferit de către diferite persoane.

Deși poezia „Neron” nu a fost atât de cunoscută precum alte lucrări ale lui Macedonski, aceasta a fost apreciată de criticii literari pentru abordarea sa originală a subiectului și pentru modul în care autorul a reușit să ilustreze caracterul complex al împăratului roman.

---

Privire-adâncă. — Searbăd. — Ca cioc de vultur, nasul;
Sprâncene arcuite şi trase cu compasul;
O frunte largă; — buze ca veşteji trandafiri;
Pe ochi perdea de gene din pleoapele subţiri
Ce lasă să străbată cum stau întredeschise
O lume de concepţii ş-o lume de abise.

De lebădă-i e gâtul; de marmură-al său piept,
Aci, de pe-o terasă, îl vezi semeţ şi drept
Privind albastrul Tibru, panglică lucitoare,
Pierdut cu mintea-n visuri, scăldat cu fruntea-n soare;
Aci, molatec, leneş, apleacă, feminin,
Grumazul său de fildeş pe toga sa de in.

Neron!… —
Palatul, noaptea, răsună de orgie
Precum răsună, ziua, oraşul de urgie…
Banchete, flori, Falerno şi cântece de-amor
Ciocnindu-se, adesea, cu ţipete ce mor,
Pornesc, peste tot locul, un haos fără nume —
Dar haosu-nsemnează o epocă, ş-o lume.

Neron!… —
E Roma-n flăcări, în lacrimi şi-n măcel,
Căci Cezarul o ştie mai rea şi decât el;
E vinu-n cupe de-aur şi sângele pe scară;
Desfrâu de vin-năuntru, — desfrâu de sânge — afară…
Dar astfel precum este: bizar şi criminal,
Neron e încercarea de-a fi original.

Rezumat extins la poezia Neron de Alexandru Macedonski

„Neron” este o poezie dramatică scrisă de Alexandru Macedonski și publicată pentru prima oară în 1881. Poezia este structurată în trei acte, urmărind faptele istorice și personajul istoric Neron, împăratul roman din secolul I d.Hr.

Actul I descrie viața lui Neron înainte de a deveni împărat, prezentându-l ca fiind un tânăr pasionat de arte și literatură. Actul II îl prezintă pe Neron ca împărat, arătându-i decăderea morală și schimbarea personalității, devenind un tiran sângeros și nemilos. Actul III descrie evenimentele finale ale vieții lui Neron, inclusiv sinuciderea sa.

Poezia are un caracter simbolic și alegoric, ilustrând ideea că puterea și dorința de a stăpâni pot duce la corupție și degradare morală. Personajul lui Neron este prezentat ca un exemplu al acestui concept.

Pe lângă conținutul său istoric și simbolic, poezia Neron este apreciată și pentru forma sa artistică, utilizând versuri înalte și puternice, precum și figuri de stil specifice poeziei simboliste, cum ar fi simbolul și metafora.

De asemenea, poezia a fost considerată o critică la adresa societății și politicii din acea perioadă, ilustrând ideea că puterea poate corupe chiar și cel mai înalt rang și cel mai frumos suflet.